Studiul recent al unui craniu uman datand din Epoca Bronzului, gasit acum vreo 40 de ani la Aiud, a permis formularea unei concluzii spectaculoase: ne aflam in fata uneia dintre interventiile chirurgicale cele mai impresionante din preistorie. O trepanatie de 12 centimetri pe 7 centimetri in partea superioara a cutiei craniene. Se pare ca pacientul a supravietuit.
Povestea craniului "operat" este, de fapt, povestea rabdarii si tenacitatii unui cercetator pentru care timpul istoric se suprapune peste cel real... si in arheologie, marea descoperire poate veni dupa o asteptare de o viata. Aventura incepe prin anii '70 pe raza localitatii Livezile, de langa Aiud. Horia Ciugudean, arheolog la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia si conferentiar universitar la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, pe atunci elev in Aiud, isi descoperea viitoarea chemare si incepea sa colectioneze primele piese preistorice ale carierei sale: fragmente ceramice, unelte de os etc. Atunci a gasit craniul, devenit intre timp celebru, spart in zeci de fragmente. Le-a adunat intr-o punga unde au ramas in asteptare pana in momentul redactarii lucrarii de licenta. Atunci, punand laolalta bucatelele de os, a constatat ca in partea superioara a calotei craniene se afla un orificiu de mari dimensiuni,12,2/7,3 cm, cu marginile regulate, ceea ce l-a facut sa se gandeasca ca ar putea fi vorba de o posibila interventie chirurgicala (operatie pe creier). Era o simpla supozitie. A trebuit sa mai treaca un deceniu, pentru ca un antropolog sa-i confirme ca este vorba cu certitudine de o trepanatie. Din pacate, nici in acel moment posibilitatile cercetarii stiintifice romanesti nu erau diversificate, astfel ca Horia Ciugudean a fost nevoit sa mai astepte...
"In 2001, povesteste arheologul, a fost incheiat un protocol de colaborare cu o echipa de antropologi scotieni de la Universitatea din Edinburgh. Asa se face ca au sosit la Alba Iulia profesorul Clive Bonsal si colaboratoarea sa Kathleen McSweeney, pentru a studia scheletele umane descoperite in decursul sapaturilor de pe Valea Ampoiului. Atunci le-am aratat si craniul pe care il pastrasem atata amar de vreme si le-am prezentat supozitia mea. Kath Mc Sweeney i-a dedicat un studiu amanuntit, publicat intr-o revista de specialitate la inceputul lui februarie 2008, in care confirma operatia craniana si aduce si o informatie suplimentara: pacienta supravietuise! Cum a dedus acest lucru? Osul a intrat intr-un proces de refacere, care incepe la o saptamana de la operatie si care nu poate fi sesizat decat dupa 2-3 luni de la interventia respectiva. Un alt element, sa zicem de senzatie, este ca, studiind bibliografia existenta, se poate afirma cu certitudine ca aceasta trepanatie este, prin dimensiunile sale, cea mai mare din epoca bronzului, nu numai din Romania, dar si la nivel european. Pe teritoriul Romaniei sunt cunoscute cateva astfel de interventii efectuate atat in perioada neolitica, cum este cazul craniului de la Decea Muresului, cat si din epoca bronzului (craniile de la Poiana, Sarata Monteoru sau Cetatenii din Deal), dar ele nu depasesc 3-4 cm in diametru. Marginile trepanatiei pot fi oblice sau taiate drept, in functie de aceasta stabilindu-se daca este vorba despre o operatie intra vitam, sau post mortem. Craniul de la Livezile se incadreaza in prima categorie, marginile fiind accentuat oblice."
Cum a decurs operatia
Interventia asupra osului cranian s-a facut foarte probabil cu o lama taioasa de silex sau obsidian (o roca vulcanica), oricum nu din metal, pentru ca acesta nu ar fi reusit sa ajunga la finetea taieturii unei lame de piatra. Fara indoiala, operatia nu a putut fi facuta "pe viu", asa ca a fost folosita o metoda de anestezie, probabil narcoza prin metoda fumigatiei cu seminte narcotice. Simultan, in mod sigur a existat si un tratament "medicamentos", cu diverse componente, in vederea prevenirii unei infectii. Care au fost acestea? Cum a fost protejata zona deschisa dupa operatie? Iata intrebari care asteapta in continuare raspuns. Oricum, operatia poate fi socotita reusita, pacientul supravietuind. "Chirurgul" isi facuse datoria...
"Asupra rolului acestor trepanatii, specialistii au, inca, puncte diferite de vedere, explica Horia Ciugudean. Unii le considera exclusiv interventii terapeutice, altii cred ca, mai degraba, este vorba de interventii magice, ritualice, in situatia in care indivizii respectivi sufereau de anumite tulburari neuropsihice, de genul epilepsiei si erau prin practicarea unui orificiu in cap pe unde sa fie indepartate... duhurile rele."
Cine a fost pacientul
Antropologii au stabilit ca a fost o femeie, cu varsta cuprinsa intre 35 si 40 de ani si cu caracteristici mediteranoide; detaliu esential, intrucat atesta ca populatia care ocupa acest teritoriu la inceputul epocii bronzului nu era venita din stepele Asiei, valul indoeuropean care maturase populatiile vechii Europe, ci avea radacini locale, desprinsa din civilizatia de tip Cotofeni, existenta in perioada anterioara in regiune. Cat priveste varsta exacta a pacientului, in acest moment ii sunt cercetate cu atentie "actele de identitate". Arheologul Horia Ciugudean a stabilit, inca din anii ?90, pe baza datarii intr-un laborator din Berlin prin metoda radio-carbon a unor oase de animale din asezarea aflata langa monumentul funerar in care fusese descoperit craniul, ca evenimentul s-a petrecut cam cu 2.700-2.500 de ani i.Hr. Specialistii scotieni au prelevat fragmente de os din toate scheletele studiate de ei, care vor fi datate prin metoda Carbon 14 si care va permite aflarea varstei "pacientului" cu o marja minima de eroare.
Pana atunci, va invit sa faceti o excursie la Alba Iulia unde, in cadrul expozitiei permanente a Muzeului Unirii, veti putea vedea craniul celebru al bolnavului de acum 4.700 de ani...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
