Nadejda Ştirbey
Jurnal de prinţesă
(1916-1919)
Editura Istoria Artei
Editor şi traducător – Oana Marinache, istoric de artă.
Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) era nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). Crescută în Germania, apoi căsătorită în 1895 la Geneva cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), viaţa tinerei intră într-o nouă etapă după sosirea în ţară. Primele două decenii din viaţa cuplului s-au derulat în spaţiul vastei moşii de la Buftea, palatul bucureştean din Calea Victoriei nefiind locuit decât cu ocazia unor invitaţii în oraş sau a unor evenimente de familie (baluri, nunţi). Ca personalitate, Nadeja ţine de mentalitatea secolului al XIX-lea în care femeia era pregătită să fie soţia şi mama perfectă. Dar, în plus, pictează, cântă la pian şi la vioară, scrie poezii, poveşti şi piese de teatru, este o fotografă amatoare.
Jurnalul prinţesei Nadeja Ştirbey a fost scris în perioada 1916-1919. Evocă evenimente din Buftea şi Bucureşti, dar mai ales din perioada exilului la Iaşi. Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Ştirbey de la Arhivele Naţionale ale României şi vede pentru prima dată lumina tiparului. Jurnalul descrie una dintre cele mai grele perioade din istroia ţării noastre. Cu toate că prinţesa trăieşte în aceşti doi ani în preajma famileii regale şi a primului-ministru Ion I.C. Brătianu, cumnatul ei, bucurându-se de prietenia generalului Berthelot, însemnările ei nu evocă numai eveneimentele politice şi militare, ci consemnează şi prefacerile societăţii şi trăirile personale.
Volumul tipărit acum cuprinde, pe lîngă texte, un mare număr de imagini de arhivă, unele rarisime, inclusiv o seamă de fotografii realizate de Nadejda Bibescu în perioada scrierii acestui jurnal, şi ele apărute pentru prima oară.