Ziarul de Duminică

Legea răzbunării/ de Stelian Ţurlea

Legea răzbunării/ de Stelian Ţurlea

Autor: Stelian Turlea

10.02.2012, 00:06 128

În aprilie 2011, scriam la această rubrică despre iniţitiva Editurii Litera de a traduce romanele lui Christopher Reich, unul dintre cei mai buni scriitori de romane de suspans, cel despre care se spune că este maestrul cărţilor de spionaj ale secolului XXI. Reich a publicat mai multe romane, dar celebritatea i-a fost adusă cu deosebire de seria iniţiată în 2008 cu "Rules of Deception", tradusă la noi prin "Legile conspiraţiei", despre care care am scris pe larg anul trecut, urmată de "Rules of Vengeance", în 2009 şi "Rules of Betrayal", în 2010. Cărţi masive, extrem de dense şi de actuale, oarecum în sensul celor reuşite mai demult de John LeCarre, dar, după umila mea părere, depăşindu-le pe acelea prin ritm şi problematică. Editura Litera a publicat la sfârşitul anului trecut volumul al doilea al seriei, "Legea răzbunării", despre care vom vorbi în acest număr al "Ziarului de duminică".

Remintesc că scriitorul Christopher Reich este unul tipic pentru lumea globalizată în care am intrat. S-a născut la Tokio, în 1961, dintr-un tată elveţian, a studiat în America, unde şi trăieşte, după ce a lucrat o vreme în Elveţia, în domeniul bancar. Exact cum îi sunt cărţile - de mare succes, e bine s-o spunem de la început - ale căror acţiuni se petrec cam în toată lumea şi se ocupă de probleme extrem de actuale. "Sunt un cititor vorace, îmi plac cel mai mult cărţile cu mistere - declara Christopher Reich. Agatha Christie, Ross MacDonald, Jeffrey Deaver şi Michael Connelly sunt printre favoriţii mei. Aşa că romanele despre care mă întrebaţi, din moment ce sunt thrillere, au şi o mare doză de mister."

Spionaj de anvergură internaţională şi o urmărire spectaculoasă de la un capăt la altul al Europei - asta este, pe scurt, şi "Legea răzbunării." Romanul reia acţiunea de la finalul precedentei cărţi, "Legile conspiraţiei". După ce a zădărnicit un atac terorist internaţional, Jonathan Ransom, chirurg în cadrul organizaţiei Medici Fără Frontiere, lucrează vreme de patru ani într-un colţ îndepărtat al Africii. Soţia sa, Emma, urmărită de serviciul secret american Divizia, din care făcuse parte, se ascunde şi ea. (Într-o paranteză, merită să spunem ce inventează - oare ? - Chritopher Reich. "Divizia se ocupa de operaţiunile sub acoperire cele mai delicate. Operaţiuni clandestine, a căror existenţă n-ar fi fost niciodată recunoscută. Dar mai important decât orice altceva era că funcţiona fără să fie nevoie să dea socoteală Congresului. Nu era un serviciu de informaţii propriu-zis. Membrii săi nu erau spioni, ci agenţi infiltraţi în afară ca să asigure îndeplinirea unor obiective considerate esenţiale pentru securitatea SUA sau ca să-i protejeze interesele în lume... Cu toţii aveau identităţi false. Cu toţii aveau paşapoarte străine. Operaţiunile de scurtă durată se restrângeau la şase luni. Cele mai complexe se puteau întinde pe o perioadă de doi ani - sau chiar mai mult. În cazul în care un agent era descoperit sau desconspirat, Statele Unite negau orice legătură cu acel individ şi nu făceau nimic pentru a-i obţine eliberarea.")

Cei doi , Emma şi Jonathan Ransom, se gândesc să se întâlnească în secret în Londra, la un congres al medicilor, la care Ransom este invitat. Dar acolo are loc un nou atac terorist, Emma e implicată, Jonathan, la fel. Spre deosebire de Emma, care dispare, Jonathan devine suspectul principal şi totul se transformă într-un adevărat haos. Urmează, pentru el, o cursă de supravieţuire de-a lungul şi de-a latul Europei, pentru poliţie - o cursă de urmărire, pentru serviciile secrete din mai multe ţări - eforturi de a-i prinde pe cei socotiţi terorişti şi de a le zădărnici planurile. Nu intrăm în amănunte, pentru a nu ştirbi nimic din savoarea cărţii.

Suspansul este remarcabil dozat, caracterele sunt minunat conturate, chiar şi motivaţiile personajelor, chiar şi atunci când sunt groteşti. Nu mai ştii dacă Emma, după care aleargă Ransom, este agent dublu, triplu sau lucrează pe cont propriu. Poate ni se va dezvălui în următoarea sau în următoarele cărţi, poate nici Christopher Reich nu ştie sau nu s-a hotărât să spună. Jonathan Ransom are rezistenţa unui supererou - şi de la un punct încolo trebuie să acceptăm convenţia, chiar dacă ne gândim că realitatea faptelor descrise s-ar putea să fie la fel de dură şi nici chiar un "supererou" să nu-i facă faţă. Serviciile secrete, oricare ar fi ele - americane, britanice, ruseşti - sunt la fel de lipsite de scrupule. Titlul cade perfect pe acţiunea cărţii, motivaţiile eroinei fiindu-ne explicate spre final. În sfârşit, ca în orice roman de suspans bun, autorul reuşeşte să ridice în final mai multe întrebări decât răspunsuri oferă, făcându-ne să aşteptăm cu nerăbdare următorul volum. Poate spre sfârşitul anului?


Christopher Reich - Legea răzbunării. Editura Litera. Traducere din limba engleză de Patricia Niculae

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO