Episodul 8. Pacatul originar
In sfarSit, deasupra mesei ramasera doar turbanul si barbia, care, miscandu-se spasmodic in dreapta si in stanga, scoase un sunet ca de trompeta. Si atunci bucatile de carne ridicandu-se, una cate una, din gramada intrara rand pe rand in gura deschisa intr-un ranjet a lui Satanovski, disparand in haos, in timp ce cartile de joc, vuind intr-un vartej nebun, il adusera pe inginer viu si nevatamat la locul lui pe scaun. Initial lipsea doar mana stanga. Dar aparu si ea, plutind de undeva dintre tufisuri. Si aceasta a fost doar prima incercare. Bikinski nu se lasa insa intimidat cu una-cu doua. "Chestii din astea am mai vazut", murmura el. Lily Fundyfer pufni din nou in ras... Atunci pictorul incerca sa se ridice de la locul lui, dar genunchii nu-l ajutara. Bikinski privi nedumerit in jos si in locul picioarelor vazu desfasurandu-se, in coloane, cate un set de carti de joc. Aruncandu-i o privire furioasa lui Satanovski, se prabusi pe scaunul sau. "Vedeti, efectul berii combinate cu coniac Alexandrion", surase acesta. Noimann incerca sa se ridice si el, dar pati acelasi lucru. "La dumneavoastra alcoolul a ajuns mai sus", surase Satanovski si atunci Noimann vazu cu oroare ca mana in care tinea paharul se prabuseste pe masa, transformata si ea, la randul ei, in cinci nouari. "Noua e numarul dumneavoastra norocos", spuse foindu-se pe locul sau inginerul Edward. "Pe cand al dumneavoastra-i sase", replica pictorul, privindu-si genunchii care inca mai tremurau. "sase-sase", spuse Satanovski, aruncand printre pahare si un rand de zaruri. "Mai puneti unul ca sa fie trei", spuse pictorul. Miscandu-si barbia voluminoasa, inginerul arunca pe masa inca un zar. "Acum cifra e completa, zise pictorul, macar stim cu cine avem de-a face." Aprinzandu-si inca o tigara, Lily chicoti cu subinteles. Noimann observa ca Bikinski se enerveaza si atunci, ca sa-l salveze de la o iesire fara rost, spuse: "Se pare ca cifra sase-sase va amuza...". "Un sase-noua ma amuza si mai tare, replica femeia, suflandu-si fumul in directia pictorului". Acesta, aparandu-se cu mainile, indeparta fumul spre alte mese. "Propunerea dumneavoastra mi se pare destul de interesanta", raspunse stomatologul. "Nu e o propunere, ci o oferta", chicoti cocota.
*
...Noimann isi amintea acum de un ramasag stupid la care-i provocase Satanovski... De asemenea, isi amintea cum, ajuns in fata cavoului, vazuse in locul statuii care-l reprezenta in chip de Napoleon, pe Satanovski. Apoi isi amintea cum, intrand in cripta, se intinsesera toti trei plini de confeti si de frisca, el in dreapta, femeia la mijloc, inginerul la stanga (Bikinski se evaporase undeva pe drum), fumand dintr-o tigara de foi si band din aceeasi sticla de sampanie. Acum isi aducea aminte si de ramasag: barbatii nu trebuia sa se atinga de femeie si nici femeia de barbati. Satanovski ii indrugase chiar ceva legat de pacatul originar. Daca in Cartea Facerii femeia il ispitise pe Adam, in cazul de fata era vorba de doi Adami. Medicului povestea i se paruse destul de amuzanta, astfel ca, gasind in incinta o tava plina cu fructe, se apucase s-o impodobeasca pe noua Eva cu ele. Tinea minte ca tot pocnind din degete si ridicand unul dupa altul strugurii si merele, visinele si portocalele, fragii si serbetul, inginerul facuse sa zboare si restul de vesminte de pe trupul plin de vinisoare sinilii al insotitoarei lor, gatindu-l ca pe al unei bacante...
Amintindu-si acum de aceasta scena, Noimann fu cuprins de un sentiment nu tocmai placut. Pur si simplu ii era groaza de toata nebunia care se petrecuse acolo. Atunci insa lucrurile ii aparusera intr-o cu totul altfel de lumina. Medicul tinea minte ca discutase indelung cu Satanovski pe marginea pacatului originar. Faptul ca scena seductiei avea loc intr-un cavou ii incita la speculatii nebunesti. Noimann si cu Satanovski se intreceau care mai de care sa-si inchipuie scene mai absurde. La un moment dat, inginerul avansase chiar ideea ca omenirea s-a nascut dintr-o lume demult moarta. Ca, in momentul ispitirii, Adam si Eva erau doar niste spectre. Si ca dorinta lor carnala i-ar fi reinviat. Satanovski il intreba din nou pe Noimann daca s-a gandit vreodata ce s-ar fi intamplat cu lumea daca Eva ar fi avut in preajma sa doi barbati. "Sunteti pervers", zise medicul. "Nu trebuie sa excludem nici una dintre variante, spuse cazand pe ganduri inginerul. In materie de sex sau de hazard totu-i posibil, nu-i asa? In fond, continua el, in trei jocul erotic incepe sa prinda miza...". Si tot el, continua: "Dumnezeu a creat femeia intr-un moment de slabiciune. De altfel, creatia fusese deja desavarsita. Lipsea un amanunt. Si amanuntul asta a dat tot Universul peste cap. In aparenta, femeia nu se deosebeste prin nimic de celelalte creaturi. Are doi ochi, doua urechi, un nas, o gura, doua picioare, doua brate si un fund. Dar asta numai in aparenta. In esenta, fiecare particica a ei are nenumarate prelungiri. Nenumarate tentacule, incepand cu ochii si terminand cu gura. Ea e toata numai ochi, toata numai urechi si gura. Pana si picioarele sale sunt prevazute cu ventuze. Ca sa nu mai vorbim de sani. E suficient un moment de neatentie, de slabiciune din partea barbatului, si s-a terminat cu el. Degetele, picioarele, labiile si limba vor tese in jurul sau o panza care-l va infasura cu totul. Trupul sau, dar si sufletul vor constitui hrana pentru ea si in vremuri de pace, si in vremuri de razboi. Nici anotimpul rece, nici dogoarea, nici ploaia si nici vantul n-o vor opri din avant. Ce mai incoace-incolo, femeia e diavolul in persoana. Oricand are ocazia, ea baga zazania in om. De aceea, ea trebuie nimicita si impartita. Orice por al ei e-o gaura deschisa, in care, daca nu esti atent, vei fi inghitit pe loc... Femeia e ca limaxul: pe unde trece lasa dare. N-o lasa sa patrunda in constiinta ta... Fa-o ferfenita si arunca zdrentele si celorlalti. Tocmai ca nu cumva vreo slabiciune de a ta sa te faca sclavul ei pe veci...".
Stomatologul nu-i raspunse. "De ce taceti? il iscodi inginerul. Nu-i asa ca am dreptate?" Noimann insa se gandea acum la altceva.
Satanovski spuse: "Daca scena ispitirii ar fi fost jucata in trei, atunci istoria omenirii ar fi avut un cu totul alt curs... In afara de aceasta, fondul nostru genetic ar fi fost mult mai divers. Toata nebunia omenirii isi are radacinile in cuplul primordial... Incestul, crima, schizofrenia, suspiciunea lui Adam si toate celelalte rele ale acestei lumi au fost semanate de la inceput. Dumnezeu a preferat sa se retraga undeva, departe, in ceruri si sa-l lase pe om de capul lui. Roadele, desigur,
le-am cules si atunci, si mai tarziu. In loc sa-l initieze pe Adam, el i-a intins o cursa. Momeala a fost femeia. Carligul, sarpele.
N-ar fi fost mai sanatos, va intreb, ca insusi Creatorul sa fi participat la act? Ca un tata bun, nu trebuia el sa-l initieze pe fiul sau nascut din lut? Oare in lutul acesta primordial nu trebuia aruncata samanta divina? Lucrurile astea, desigur, ma framanta. Iubirea in doi e marunta. Meschina, egoista. Abia daruirea altuia ii confera maretia. Nu e nici un fel de sacrilegiu ceea ce va spun. Ideile mele sunt la fel de sanatoase ca oricare altele. Egoismul insa trebuie spart de undeva. Binomul acesta barbat-femeie e ca o cochilie in care nu se afla scoica, ci un crab cu clesti imensi, ce se hraneste din propria sa carne. Teologii si filosofii nu contenesc sa vorbeasca despre familie. Familia insa e putreda pe dinauntru. Barbatul e un cleste, femeia alt cleste. Clestii se devora unul pe altul neincetat. Cand apare un al treilea, e deja prea tarziu. Perechea sadomasochista il va chinui ca pe Iisus...". Noimann incerca sa stavileasca suvoiul acesta de cuvinte ce navaleau din gura inginerului Edward: "Nu invocati macar numele Domnului in acest context...". Barbia lui Satanovski se opri pentru o clipa din miscare. Scotand din buzunar un pachet nou-nout de carti de joc, spuse: "Adica de ce sa
nu-l invoc? Iisus ar fi trebuiy sa vina mai devreme. Dumnezeu s-a trezit la realitate intr-un moment in care nimic nu mai era de facut. Boala omenirii a spuzit de-a lungul veacurilor... Toate celulele organismului uman erau afectate. Raul se strecurase in fiecare particica a corpului. Societatea era putreda din cap pana-n picioare. Si asta doar din pricina plictiselii. Nu e de mirare, deci, ca
de-atunci omenirea tot luneca la vale... De ce Dumnezeu n-a scos doua coaste din pieptul lui Adam? De ce nu a facut doua Eve? De ce s-a facut ca nu aude si nu vede din cele ce se intamplau in jur? Nu cumva Dumnezeu s-a spalat pe maini de toata afacerea asta?! Ma rog, conchise Satanovski, exista foarte multe semne de intrebare cu privire la izgonirea din Paradis. In ecuatie apar doua personaje, dar al treilea vegheaza in ceruri...". "Credeti ca sarpele era diavolul?" - reusi sa rupa tacerea Noimann... "Eu cred ca sarpele l-a umplut pe Dumnezeu de gelozie, raspunse Satanovski. Poate ca Domnul a dorit femeia si barbatul pentru sine. Egoismul sau e bizar..." Noimann tacu din nou. Ideile inginerului i se infigeau cu durere in suflet. "Barbatul a devenit sclavul femeii si femeia sclava barbatului. Sentimentul de gelozie ii leaga ca un lant. Femeia trebuia impartita din start, spuse Satanovski, abordand un aer martial. Daca ar fi intervenit al treilea, Adam ar fi scapat de complexul sau. Ce-i al meu este si al tau: acesta e principiul care ar fi trebuit sa calauzeasca bunul mers al lumii. Noi insa ne cramponam in egoism. A sosit insa momentul sa ne lepadam de egoismul nostru ancestral. Prin jertfa de sine, cu sau fara voia Celui de Sus, ne putem inalta dincolo de binele si raul acestei lumi... Femeia e lucrul dracului, conchise inginerul. De aceea nici bunul Dumnezeu, nici diavolul nu reusesc s-o stapaneasca niciodata pe de-a-ntregul. Ea e cand a unuia, cand a celuilalt. Ba nu: in acelasi timp e a unuia si a celuilalt. De aici si toata nebunia. Vom imparti femeia intre noi ca pe-o ofranda..."
Din numarul viitor, Cronicile genocidului, de Radu Aldulescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
