Doua viziuni deloc asemanatoare ale viitorului tehnicii de calcul. Credeti ca se pot praji oua pe un computer? Ce va sugereaza litera Q? Va impresioneaza prefixele mega, giga sau tera? Patru luni contra 750 de ani. Bombele nu se mai detoneaza in desertul Nevada, ci pe ecranul calculatorului.
O cladire cu trei etaje, intinsa pe o suprafata de cateva sute de metri patrati, in spatele careia se inalta un sir de enorme turnuri de racire. Sa fie oare o termocentrala? Nici vorba.
Ne aflam in fata unui mare centru de calcul, care il adaposteste pe "Q", un supercomputer capabil de 30 de teraops, adica 30 de trilioane de operatii pe secunda. "Monstrul" poarta numele creatorului de nazdravanii tehnologice din romanele cu James Bond si degajeaza in timpul functionarii multa caldura, care il face sa consume 5 megavati de energie electrica pentru sistemul de racire.
Inceputul unui film SF? Nu, este doar descrierea unui nou centru de calcul de la Los Alamos, New Mexico, unde se afla faimosul "Q", unul din cele doua mari supercomputere din lume (celalalt se gaseste in Japonia), dar si rivalul sau, "Destinul verde". "Q" este foarte rapid, iar "Destinul verde" - foarte eficient, doua viziuni deloc asemanatoare ale viitorului tehnicii de calcul.
Suntem cu totii martorii unui fenomen tulburator, numarul de elemente dintr-un microprocesor, creierul computerului, se dubleaza in fiecare an si jumatate, iar viteza de calcul creste fulgerator. Exista si un dezavantaj, creste si caldura degajata in timpul functionarii. Un posesor de computer din Anglia si-a pus o farfurie de aluminiu pe procesor si si-a gatit un ou pentru micul dejun in timpul record (pana una alta) de 11 minute. Specialistii prezic pentru anul 2010 procesoare cu un miliard de elemente, care vor degaja 1.000 de wati de energie termica de pe o suprafata de 5 centimetri patrati - mai mult decat un reactor nuclear.
Cele doua computere de la Los Alamos, "Q" energofag si "D.V." economic si deloc pretentios in ceea ce priveste conditiile de functionare reprezinta, de fapt, o confruntare intre "mai mare si mai rapid cu orice pret" si "retele compuse din computere relativ mici". Nu ne mai putem permite goana dupa rezultate fara sa ne pese de cheltuieli. Cu toate astea, laboratorul Lawrence Livermore din California a efectuat pe un alt supercomputer o simulare care a cerut patru luni de functionare continua. Pe un computer de casa ar fi durat mai mult de 750 de ani.
Va spun ceva numele Los Alamos si Lawrence Livermore? Ambele sunt centre de tehnologie nucleara nu chiar pasnica. Simularile si calculele au ca subiect exploziile atomice si termonucleare.
Cum spunea Chris Kemper, un computerist din Los Alamos: "In trecut ne duceam in Nevada, detonam o bomba si vedeam daca teoria se potriveste cu realitatea. Acum nu ne mai permitem asta si facem simulari pe computer". Alte vremuri.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
