Daca reluam dualitatea - folosita excesiv - materie / forma, putem spune ca muzeul ofera materiei (piesele detinute) o forma; in mare parte prin felul in care este gandit ansamblul, dar mai ales prin abilitatea cu care patrimoniul este solicitat si pus in circulatia unui sistem de valori. O vizita (activa) la muzeu ar trebui - o data indeplinite aceste conditii - sa fie o experienta comparabila cu auditia unui concert, cu rastimpul petrecut intr-o biblioteca sau cu prezenta la un spectacol de teatru. O data acceptata premisa ca experimentul este punctul din care educarea incepe, pare plauzibil ca rolul muzeului sa fie esentialmente unul paideic.
Putem afirma ca Muzeul National de Arta al Romaniei probeaza aceasta eventualitate. Sectia Educatie, Comunicare si Proiecte Culturale propune deja de mai multi ani o gama larga de programe adresate publicului. In urma cu mai bine de un an, limita de varsta vizata, care se oprea - orientativ - la 18 ani, a fost desfiintata prin intermediul Rendez-vous-ului cultural.
*
Imaginea, in sensul cel mai larg, este vehiculul prin care intelegerea, exercitiul si educarea devin adesea posibile. Asa cum a fost gandit, Rendez-vous-ul cultural combina trei tipuri de imagine - opera de arta expusa, proiectia operei de arta si imaginea muzicala -, fiecare dintre ele cu un rol complementar celorlalte. Structural, programul juxtapune doua tipuri de discurs: prelegerea-seminar si vizita ghidata. Deosebirea de fiecare dintre cele doua modalitati de prezentare, in forma lor obisnuita, sta in faptul ca, aici, una este prelungirea celeilalte, ocupand, simetric, acelasi loc in cadrul celor doua ore prevazute: expunerea tematica deschide expozitia, iar prezentarea acesteia o ilustreaza si o inchide.
Rendez-vous-ul cultural a debutat o data cu expozitia Umbre si lumini. Patru secole de pictura franceza. Titlul insusi pastreaza ceva din sonoritatea si complexitatea cu care evenimentul a fost atunci incarcat, dupa cum forma actuala si miza programului au fost modelate pe parcursul celor cinci interventii care au traversat expozitia. Actuala desfasurare are in vedere acelasi demers: focalizat mai ales pe expozitiile temporare, dar si pe Galeria de Arta Europeana a muzeului, programul preia fiecare dintre artistii sau scolile (re)prezentate pentru a inrama cultural si artistic discursul expozitional, facand astfel publicului mai accesibila si atractiva vizita.
Miza este in primul rand deschiderea catre istoria si teoria artei. Acolo unde este cazul, scurte conectari la alte domenii ale spiritului - literatura, filosofie, religie, istorie - intregesc intentia exprimata de titlu (Rendez-vous cultural). Pentru a completa, intr-o maniera indirecta, reprezentarea temei alese - spre exemplu Atelierul lui Rembrandt, Brancusi fotograf, dar si Renastere, Manierism, Baroc in pictura italiana sau "Secolul de Aur" al picturii spaniole - dar si pentru o mai buna familiarizare cu epoca, muzica, selectata tocmai pentru a o ilustra, ocupa un loc important si totodata discret, insotind prima parte a programului.
Una dintre problemele cu care o astfel de intentie, inca putin familiara publicului romanesc, se confrunta, este tocmai eterogenitatea. Diversitatea derutanta, atat in ceea ce priveste grupele de varsta cat si zonele profesionale, face dificila alegerea unui ton optim. Tentatia de a oferi o imagine panoramica - mai ales cand sunt aduse in discutie perioade lungi de cateva secole - tinde sa reduca expunerea doar la dimensiunea popularizarii, eventual neinteresanta pentru un segment al publicului, in timp ce pornirea de a adanci unele aspecte risca sa o faca ermetica pentru un altul. Pe parcurs, aceste neajunsuri se regleaza de la sine, gasirea tonului just fiind inlesnita si de selectia auditoriului; treptat, publicul acestui program devine (si se mentine) unul tanar, alcatuit in mare parte din studenti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
