• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Ziarul de Duminică

REPORTAJUL SAPTAMANII/Ce se mai fura la Krivoi Rog

REPORTAJUL SAPTAMANII/Ce se mai fura la Krivoi Rog

Cand pisica nu-i acasa, soarecii joaca pe masa - e un proverb materializat la Krivoi Rog. In timp ce autoritatile romane n-au nici un interes sa afle pe ce se cheltuiesc aproape doua milioane de dolari anual, ucrainenii profita din plin de iresponsabilitatea noastra. Au ajuns pana acolo incat s-au mutat in blocuri facute pentru angajatii romani si astfel au chiriile platite de la Bucuresti. Statul roman deconteaza anual 5 milioane de lei noi pentru Krivoi Rog, dar habar nu are pe ce se duc banii.

In urma cu doua luni, Protv a difuzat in emsiunea "Romania, te iubesc!" un material despre dezastrul de la Krivoi Rog si despre cum a aruncat Romania la gunoi un miliard de dolari pentru un combinat de pe urma caruia nu a profitat niciodata. Mai mult decat atat, zona romaneasca a combinatului e furata piatra cu piatra. Materialul a avut efect: dupa un deceniu in care n-au mai calcat pe acolo, cativa experti de la Ministerul Economiei au plecat repede spre Krivoi Rog. Si tot repede s-au intors. Iata cu ce rezultate.

Desi ne-au alungat de la Krivoi Rog, ucrainenii inca profita de pe urma noastra. Dalele cu care se paveaza strazile sunt furate din partea de combinat care ar trebui sa fie a noastra. Spitalul si mare parte dintre cladirile oficiale sunt construite de noi. Ba chiar locuiesc in blocurile facute de romani si mai au si chiria platita de la Bucuresti. Autoritatile de la noi platesc facturi dupa facturi fara sa verifice cat consuma ai nostri si cat ucrainenii.

Bucuresti, 4 mai 2010. Din sectia de politie 1, doi fosti angajati ai Combinatului de la Krivoi Rog ies pe jumatate indignati, pe jumatate socati. Tocmai au aflat ca plangerea lor nu are nici un temei: nu s-a furat nimic, totul e sub control, pot sa plece acasa linistiti, politia vegheaza, justitia isi face treaba, tara functioneaza uns. Nu e prima oara cind Sorin Ghimes si Nicolae Simionescu depun plangeri impotriva companiilor care ar trebui sa asigure protectia si intretinerea partii romanesti a combinatului de la Krivoi Rog. Desi n-au nimic de castigat, ii doare sufletul de jafurile la care asista de ani buni. Practic, sub ochii lor, de 12 ani, zona din combinat care ar trebui sa apartina Romaniei dispare bucata cu bucata.

Povestea intreprinderii de la Krivoi Rog pare un blestem fara sfarsit. In anii 80, Nicolae Ceausescu hotara ca Romania sa ajute la constructia celui mai mare combinat de minereuri acide din lume. Proiectul apartinea Uniunii Sovietice, insa implica tari din fostul bloc comunist. Combinatul a fost plasat in Ucraina si, dupa punerea lui in functiune, urma sa deserveasca cu minereu de fier cele 5 tari foste comuniste, finantatoare ale constructiei. Pana in 1998, lucrarile au decurs fara incidente. Din satelit, obiectivul este cu adevarat impresionant: se intinde pe1.300 de hectare. De jos insa, dezastrul este evident. Visul lui Ceausescu e furat, la propriu, cate putin in fiecare zi, si o investitie imensa pe care cu totii am platit-o cu bani multi si privatiuni nenumarate, se duce pe apa Sambetei. Romanii, care fusesera desemnati "antreprenori generali" au investit la Krivoi Rog echivalentul a 800 de milioane de dolari. Adica mai bine de o treime din proiect. Astazi, in loc sa tragem foloasele si sa ne recuperam investitia, autoritatile din Romania au intors spatele acestui proiect si il lasa pe seama hotilor. Fura cine poate: si angajatii romani, si cei ucraineni.

Dezastrul de la Krivoi Rog a inceput in 97, cand Ucraina a decis, fara explicatii, sa sisteze constructia, desi Romania se achitase deja de 80 la suta din obligatii, pe bani imprumutati pentru care probabil ca mai platim dobanda si azi. Nemaidorind sa piarda bani si energie in acest proiect, nemtii si bulgarii si-au asumat pierderea si s-au retras. Mostenitori alaturi de ucraineni si de slovaci, romanii s-au incapatanat sa continue participarea la constructia combinatului, desi proiectul e suspendat, iar ucrainenii nu ne mai recunosc investitia. In zona, singurii nostri reprezentanti sunt angajatii celor trei societati insarcinate cu paza si intretinerea partii romanesti: ARCOM, ARCIF si UZINEX. Ce fac ele la Krivoi Rog e greu de stiut si de inteles. Ce nu fac insa, nu fac pe bani multi: aproape doua milioane de dolari pe an, din bugetul tarii.

In urma cu doua luni, o echipa a Protv s-a deplasat in Ucraina, ca sa vada pe ce s-au dus si inca se mai duc, atatia bani luati din buzunarele romanilor. Nici nu intri bine in baza romaneasca a combinatului de la Krivoi Rog, si deja ti se infatiseaza dimensiunile furtului. Dovada ca in preajma nu sunt agreati strainii curiosi, e faptul ca echipei Protv nu i s-a dat nici pana in ziua de astazi un raspuns la cererea de a-i fi permis accesul in interiorul combinatului. Mai mult, la Krivoi Rog ne-am lovit de un zid suspect de tacere si de tehnici inca vii, mostenite de la defuncta URSS.

La biroul ARCOM din combinat, d-na Luminita are specializare multipla: traducere, observare, informare si control. Doamna Luminita este un cerber cu fata aparent umana, angajata, paradoxal, de romanii de la ARCOM, dar care are linie directa cu directorul combinatului, ucraineanul Piatakov. In mod evident, romanii nu prea vor s-o supere.

Neavand permisiunea de a filma, echipa Protv nu a putut trece dincolo de baza romaneasca. E suficient insa ca sa intelegi cat de mare a paguba. Depozitele in care se afla multe din materialele platite de statul roman arata ca dupa razboi. Fier, obiecte de uz casnic, yale, schele dezafectate, echipament de protectie, motoare zac claie peste gramada intr-o hala in care pare ca n-a mai intrat nimeni de luni bune, daca nu chiar ani. Nimeni, cu exceptia hotilor.

Doru Bordianu este seful pazei din partea romanilor si nu prea vrea sa aiba o opinie personala despre furturile din combinat.

Desi partea romaneasca e pazita de ai nostri, exteriorul combinatului e in grija pazei ucrainene. Echipa Protv a facut si ea cunostinta cu ospitalitatea securitatii locale, SBU. Zambind stramb, sefii securitatii ne-au avertizat ca nu e bine sa incercam sa ne aventuram in combinat fara autorizatie. Ucrainienii au facut tot ce a fost posibil pentru a ne impiedica sa filmam, promitandu-ne un ajutor pe care in mod evident nu aveau de gand sa ni-l dea. Pe teritoriul lor, ucrainenii fac ce vor. Pare sa nu mai conteze ca romanii au si ei drepturi in combinat. Explicabil intr-un fel: de la Bucuresti n-a mai fost nici un control de 12 ani, iar cei de la ARCOM, desi platiti greu, nu-si asuma nici o responsabilitate in afara pazei.

Materialul filmat la Krivoi Rog a fost difuzat la emisiunea Romania te iubesc in luna martie si a avut consecinte imediate. Coincidenta sau nu, directorul ARCOM Mihai Oprea a fost demis. Apoi a parut sa se fi sensibilizat si cei din Ministerul Economiei care, pana sa vada reportajul nostru, erau senini si usor aroganti, probabil tocmai pentru ca se stiau cu musca pe caciula: nu mai fusesera in zona de ani de zile sa vada ce se intampla cu bunurile statului roman.

Apoi, de la Bucuresti a plecat o comisie spre Krivoi Rog. Trei oameni au fost, au vazut, au plecat. Si in final, au refuzat sa ne vorbeasca despre ce au gasit acolo. Ne-au trimis insa un comunicat oficial din care reiese ca la combinat s-a facut gazonul, au inflorit panselutele si pasarile calatoare s-au intors. Totul e perfect.

"In urma verificarilor nu au fost identificate urme de distrugere, doar deteriorari cauzate de trecerea unui interval mare de timp de la montare. Referitor la situatia bunurilor importate: inventarul acestora în scopul construirii Combinatului de îmbogatire a minereurilor acide cu continut de fier a fost efectuat periodic de antreprenor, prin respectarea legislatiei si a normelor metodologice privind inventarierea. În afara inventarierii anuale au fost efectuate, prin sondaj, controale trimestriale, lunare sau ori de câte ori a fost nevoie, existând documente în acest sens. Toate inventarele mijloacelor fixe si mobile existente în santier se regasesc la sediul Filialelor CIM Krivoi Rog Ucraina, societatile prezentând Ministerului Economiei rapoarte privind modul de gestionare a patrimoniului."

In comunicat nu se regaseste cuvantul furt, nu sunt remarcate daunele aduse Romaniei, nici lipsurile si nici situatia dezastruoasa semnalate de angajatii romani. Mai mult, din comunicat reiese ca verificarile periodice de la Krivoi Rog sunt facute de aceiasi oameni banuiti ca fura. Ce a facut de fapt comisia in Ucraina am aflat de la martoruI ocular. "Ca sa va povestesc filmul inspectiei acestei mari comisii ministeriale ar trebui sa dam timpul inapoi cu o saptamana - spune Sorin Ghimes, fost angajat la Krivoi Rog. Ca sa vedeti pregatirile care s-au facut pentru intampinarea comisiei. S-au aranjat camerele de protocol. Dupa care au urmat vreo 3-4 portbagaje cu mancare si bautura. Din toata treaba asta a lipsit covorul rosu.(...) Au luat pranzul si la 1,30, hai ce facem ca avem si noi diurna, 38 de dolari pe zi, trebuie sa ne cumparam si noi ceva de Pasti. Si au luat frumos microbuzul, s-au dus la Krivoi Rog, la bazarul central, si-au facut cumparaturile de Paste..."

Si ca parodia sa fie completa, cu o zi inaintea sosirii comisiei, din combinat se fura cu harnicie. Povestea cu dalele e veche de cativa ani. De fapt, e atat de veche, incat e de mirare ca a mai ramas ceva de furat. Dalele uriase aduse din Romania special pentru combinatul de la Krivoi Rog costa, pe piata neagra, in jur de 100 de dolari bucata. E o cantitate foarte mare de beton, dalele sunt foarte usor de folosit la construirea drumurilor. Se asterne un pat de nisip si se insira dalele .

Fost sef al aprovizionarii la Dolinska, Nicolae Simionescu spune ca a fost pensionat fortat pentru a i se inchide gura. A facut pana acum cel putin 20 de sesizari, memorii si plangeri penale. De la politie la DNA, de la ministerul economiei la primul ministru, si chiar la presedintele tarii - a primit doar raspunsuri evazive. Ultima plangere a facut-o acum cateva zile, la o luna dupa ce eficienta comisie a ministerului a trecut pe la Krivoi Rog.

Dar statul nu se considera parte vatamata si nu s-a constituit parte civila in niciun proces penal. Gaura neagra de la Krivoi Rog nu este insusita de statul roman. Ca si cand n-ar exista.

Majoritatea furturilor erau executate de catre romani. Iar unele referate catre militia locala erau facute la plezneala ca sa induca in eroare organele respective sa zica ca au fost furate de catre ucrainieni. Au fost in intelegere ucrainienii cu romanii.

Am vazut o intreprindere care nu are nici o legatura cu combinatul de minereuri acide din Dolinska, era imprejmuita cu gard romanesc. Si nu doar gardul este romanesc, ci si utilajele dinauntru. S-a furat fara limite si fara discernamint. Nu e de misrare ca prezenta camerei de filmat trezeste imediat suspiciuni. Din pacate, in Ucraina, spatiul public nu este chiar atat de public.

De jur imprejur, combinatul a avut o infrastructura foarte buna. Mare parte din ea facuta pe banii romanilor. Din pacate pentru a surprinde imagini cu acest colos, trebuie sa ne strecuram. In ciuda faptului ca acest combinat este mort, este pazit ca un mare secret national. Din pacate nu putem filma combinatul nici macar de la distanta. Intentia noastra de a filma se transforma intr-un joc de-a soarecele si pisica, pigmentat cu multe accente tragic-comice. Lada securistilor ucrainieni se lipeste de noi si nu se mai da dusa pana la iesirea din zona combinatului.

In schimb, nu sunt la fel de vigilenti si cu materialele care dispar de la Krivoi Rog, desi furturile nu sunt un secret pentru nimeni. Nici macar pentru autoritatile de la Bucuresti.

De-a lungul timpului au tot venit semnale din partea angajatilor romani privind jefuirea sistematica a combinatului. Camioane intregi de cupru, tevi, macarale, chiar cladiri sau statii electrice au fost scoase fara nici o problema din Krivoi Rog, imbarcate pe vapor la Odessa si trimise in Turcia.

Milu Paun a lucrat 8 ani la Krivoi Rog ca macaragiu si paznic. De frica sa nu i se impute ceva, dar si intrigat de ceea ce faceau romanii acolo, a tinut un jurnal al furturilor din combinat. Stalpi, balustrada, toate au fost taiate si vandute la fier vechi. Sute de tone din materiale care erau in garantie si in custodia guvernului. Nu e de mirare ca ucrainenii isi pazesc teritoriul cu indarjire. Orasul Dolinska din apropierea combinatului e plin de materiale romanesti, furate din combinat. Pentru ei, romanii sunt, in continuare, o sursa de castig, din orice unghi ar privi asta.

Orasul este pe jumatate construit de romani. Noi le-am facut spitalul, scoala, primaria, blocurile si drumurile. Oricand, in Dolinska poti sa-ti cumperi un apartament romanesc. Din cauza crizei, preturile au scazut cu 50 la suta, dar apartamentele construite pe banii romanilor continua sa se vanda. 2.000 de apartamente au fost construite de romani. Acum, reprezentantii nostri stau intr-un singur bloc, in mare parte nelocuit. Intretinerea romanilor e platita si ea de guvernul de la Bucuresti. Facturile care vin de acolo sunt greu de verificat de la o mie de kilometri distanta. Asa ca printre chiriasi s-au strecurat si diversi ucraineni cu functii importante in oras, ale caror cheltuieli sunt platite tot de statul roman. Pe scara unde locuieste personalul roman stau si seful procuraturii din orasul Dolinska, seful militiei de la circulatie din Dolinska, secretara si contabilul de la Gocor, firma ucraineana care trebuia sa preia combinatul, sefa garzii financiare, un proprietar de abator si carmangerie... Amanuntul chiriasilor ucraineni din blocul romanesc pare sa fie complet necunoscut celor de la ARCOM. Din cele 36 de apartamente aflate in intretinerea statului roman, 12 sunt ocupate de ucraineni. Statul roman deconteaza peste 5 milioane de lei anual, dar nu vrea sa stie pentru ce...

In ceata totala lasata peste proiectul Krivoi Rog e si greu sa lamuresti ceva: statul roman nu stie ce face, ucrainenii vor sa nu mai stie de noi si sunt foarte fericiti ca au ramas stapani peste un oras construit de noi si un combinat finantat de altii. Banii investiti nu-i vom mai vedea niciodata probabil.

Au inventat pentru noi un cerc vicios care ii absolva de orice datorie: ne cer sa terminam combinatul. Doar ca Romania nu poate incheia ceva ce a fost suspendat... de Ucraina. Drum inchis si inca o dovada ca Romania habar nu are sa-si gestioneze investitiile. Ce bine ca mai exista gauri negre pe lume, care sa ne inghita milioane de dolari pe an. In timp ce noi visam ca ne putem permite...

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 9 mai 2010

Etichete:

Principalele valute BNR - ieri, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867