In literatura romanilor din Serbia avem si cazuri cand autori nascuti in Romania s-au mutat stabilindu-se in Serbia, si acolo au avut o activitate bogata si semnificativa pentru graiul lor originar. Cele mai reprezentative exemple sunt Mihai Avramescu, scriitor si ziarist (n. 1914, Felnac, langa Arad - m. 1981, Panciova) si Mariana Dan (n. 1955, Bucuresti), poeta si critic literar, actual conducator al Catedrei de limba si literatura romana la Facultatea de Filologie din Belgrad.
De cand casa regala sarba (Milos), pe timpul dinastiei Obrenovic, a luat-o pe printesa Marioara Catargiu a Romaniei ca sotie, relatiile dintre poporele vecine s-au imbunatatit. Din aceasta perioada dateaza intelegerea care prevede schimbul de invatatori de limba materna. La sarbii din Clisura (Romania) ajunge mai tarziu cunoscutul poet si romanicier sarb Bogdan Ciplic, iar pe malul celalalt al Dunarii ajunge Mihai Avramescu - viitor colaborator al publicatiilor "Libertatea", "Bucuria pionierilor", apoi redactor al revistei "Lumina" (in perioadele 1948-1949 si 1951-1955) si director al Teatrului Popular Romanesc din Varset (1952-1956).
Timp de cinci decenii, Avramescu s-a afirmat ca scriitor, traducator, publicist si activist cultural in diferite organe si organizatii cu caracter local sau voivodean. Singur sau in colaborare, in perioada anilor cincizeci, a fost foarte implicat in pregatirea manualelor scolare. Impreuna cu Mihai Condali publica un volum de basme, prelucrate sub titlul "Cararuia vantului", iar in revista "Bucuria pionierilor" scrie sub pseudonimul Mos Mihai.
Mihai Avramescu devine din 1950 membru al Uniunii Scriitorilor din Iugoslavia. A debutat in 1947 cu volumul de versuri "In zori", foarte bine primit in Voivodina de atunci, care reprezenta un model european de supravietuire a minoritatilor nationale. A fost tradus si citit in sarba, maghiara, slovaca, ruteana si albaneza. Fragmente din romanele sale au aparut si ca foiletoane in limba sarba la revistele "Curcubeul" ("Duga") din Belgrad si "Pancioveanul" ("Pancevac") din Panciova. Din limba statului in care a trait a adus bucurie copiilor traducand din autori consacrati ai poeziei pentru copii (Jovan Jovanovic Zmaj, Mira Aleckovic...).
Despre opera lui M. Avramescu au scris multe personalitati din tara lui de origine precum Octav Paun, Damian Ureche, Radu Enescu, Stefan Aug. Doinas, Ion Deaconescu si altii. Avramescu insusi a scris in numeroase randuri despre clasicii literaturii romane (Caragiale, Sadoveanu, Hasdeu...). Ecranizarea romanului sau "Tinerete franta" a fost premiata cu "Arena speciala" la Festivalul de film de la Pola (Croatia) si cu premiul special al Festivalului de film de la Costinesti.
Povestea Marianei Dan suna incredibil... In septembrie 1978 s-a stabilit la Belgrad, unde in toamna anului urmator se inscrie la studii postuniversitare (si unde am fost colegi!), cu teza de masterat "Cezar Petrescu - romancier" sustinuta in 1985. Apoi, intre anii 1981-1988 lucreaza ca asistent de Limba si Literatura romana la Catedra Facultatii de Filozofie din Novi Sad, dupa care se muta la Facultatea de Filologie unde este si in prezent conferentiar universitar si sef de catedra...
Prin anii optzeci, Mariana Dan a participat la miscarea neoavangarista clocotrism (klokotrizam), alaturi de Adam Puslojic, Aleksandar Sekulic, Ioan Flora, Miljurko Vukadinovic, Kolja Milunovic... Debuteaza cu "Crima perfecta", un volum de versuri, in anul 1987, si continua sa scrie poezie si eseuri in limba sarba. Traduce din cele doua limbi, precum si din engleza si franceza, a tradus mult din vechea sa dragoste - Mircea Eliade (la Bucuresti facuse studii de limba si civilizatie hindusa). De mentionat ca Mircea Eliade este cel mai tradus autor roman din limba vecinilor nostri, alaturi de Ionesco, Cioran si Eminescu.
Disertatia ei de doctorat, "Fantasticul in literatura romana", sustinuta la Beograd, a aparut, cu prefata presedintelui Academiei Romane, Eugen Simion, ca editie speciala a Academiei Sarbe in 1996. Mariana Dan a realizat si traduceri semnificative din Adrian Marino, precum si din autori sarbi ca Aleksandar Ti?ma sau Miodrag Pavlovic. In 1988, colaboreaza cu subsemnatul la "Arhipelagul dantelat", o antologie a tinerilor poeti din Serbia (selectie si traducere), care apare in Colectia revistei "Lumina", Panciova, 1988. A tradus din engleza in romana opere de Charles Marowitz, John Cage, Ken Smith s.a.
Din 1983, Mariana Dan a publicat in reviste literare din Serbia si din Romania portrete critice despre scriitori din cele doua tari, precum: Slavco Almajan, Adam Puslojic, Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Eugen Simion, Mihai Avramescu, Mihai Eminescu, Laza Kostic, Ion Baba, Marioara Baba, Nicu Ciobanu...
In cele 70 de unitati bibliografice publicate, printre care sunt si deja mentionatele traduceri, Mariana Dan este preocupata de raportul dintre gandirea estica si vestica, dintre gandirea stiintifica si cea simbolica, dintre microcosmos si macrocosmos, precum si de alte probleme filozofice sau metafizice. Ea a participat la multe reuniuni stiintifice internationale, organizate in Romania sau Serbia, prezentand comunicari pe teme variate (de la fantasticul romanesc la avangarda sarba).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
