Nascut la 1 martie 1925 in Bacau, absolvent cu Diploma de Merit al Facultatii de Matematica a Universitatii din Bucuresti, apoi profesor emerit al aceleiasi facultati, doctor docent si membru corespondent al Academiei, Solomon Marcus pare sa nu mai aiba nevoie de prezentare. ai totusi, cat de bine ii cunoastem pe romanii care au devenit somitati pe plan international?
Despre un fotbalist e usor de vorbit, deoarece performantele sale sunt accesibile oricui si pasioneaza un mare numar de persoane. Dar performantele unui matematician cum ar putea fi explicate publicului? Ar trebui mai intai ca publicul sa inteleaga cu ce se ocupa matematica. Matematica scolara esueaza in aceasta privinta. Matematica e confundata mereu cu altceva - cu contabilitatea, cu statistica sau logica, ori, mai de curand, cu informatica. Multi intelectuali ma intreaba daca mai e ceva de descoperit in matematica. Nu sunt ei de vina, ci educatia stiintifica pe care au primit-o si care a lasat impresia ca aceasta disciplina e un domeniu inchis, lipsit de intrebari care-si asteapta raspunsul.
Situatia se mentine si astazi. In cel mai bun caz, se afla de doua-trei probleme (cum ar fi problema lui Fermat) care au ramas multa vreme nerezolvate si care, in sfarsit, si-au gasit raspunsul, dar atata tot. Grav este faptul ca ignoranta relativa la natura matematicii nu este numai a omului de pe strada, ci si a unei bune parti a intelectualitatii, a oamenilor de cultura. In urma cu trei-patru luni, cu prilejul acordarii Premiului pentru excelenta in cultura romana, unii comentatori si-au exprimat nedumerirea in legatura cu prezenta unui matematician printre cei nominalizati pentru respectivul premiu. Argumentul ? Ce au a face matematica si cultura?
Am vazut ca s-a publicat in o prezentare a unui matematician foarte performant. E foarte bine, dar natura performantei sale ramane in acel text enigmatica. Aceasta este drama comunicarii matematicienilor cu lumea.
Faptul ca succesele oamenilor de stiinta sunt mult mai putin cunoscute decat ale sportivilor sau ale artistilor, ar putea fi si vina primilor, considera interlocutorul nostru.
atiinta s-a complicat, legatura ei cu realitatea a devenit tot mai indirecta, limbajul stiintei s-a departat tot mai mult de limbajul cotidian. In aceste conditii, publicul intelege tot mai putin din ceea ce se intampla in domeniul stiintei, pentru a nu mai vorbi de faptul ca insasi ideea de stiinta s-a modificat, in timp ce multi oameni de cultura au ramas la imaginea ei din secolele XVIII-XIX. Suntem departe de imaginea omului de stiinta ca binefacator al omenirii, cum era privit Louis Pasteur. Fata de aceasta situatie, ar fi trebuit ca oamenii de stiinta sa incerce sa reduca distanta care-i separa de public printr-un efort de explicare a preocuparilor si rezultatelor lor intr-un limbaj cat mai accesibil. Din pacate, acest lucru se intampla foarte rar. Capacitatea oamenilor de stiinta de a iesi din propriul lor jargon si de a intra in dialog cu lumea, in special cu ceilalti oameni de cultura, s-a dovedit insuficienta.
Sa mai observam si faptul ca majoritatea ziaristilor din presa scrisa sau vorbita sunt de formatie umanista, nu au competenta de a realiza dialoguri adecvate cu oamenii de stiinta si nici nu sunt animati de dorinta de a-i stimula pe acestia intr-o comunicare cat mai interesanta cu publicul. Rarele discutii televizate cu savantii exceleaza prin superficialitate. Iosif Sava imi marturisea odata dificultatea de a angaja discutii interesante cu acestia.
In Romania, spune Solomon Marcus, continua sa para simple curiozitati lucruri care in Occident sunt de mult banalitati in domeniul stiintei. Dar fara o stiinta de varf, mediatizata ca atare, sansele iesirii in lume sunt minime.
Invatamantul romanesc are o structura foarte conservatoare. Un exemplu edificator este cel al relatiei matematicii si informaticii cu lingvistica, literatura si artele. Suntem una dintre putinele tari ale Europei in care nu exista in universitati specializari dedicate acestor interferente. In anii 60, profesorii Moisil, Rosetti si Vianu cazusera de acord sa se infiinteze o sectie de acest fel la Facultatea de limba si literatura romana, dar initiativa lor a fost blocata de unii colegi mai tineri, adica tocmai de catre cei care ar fi trebuit sa arate mai multa deschidere spre nou. Pasii timizi facuti in aceasta directie in ultimii ani se refera la folosirea informaticii si a calculatoarelor pentru unele prestari de servicii in favoarea domeniilor umanist-sociale si nicidecum, asa cum ar trebui, pentru un metabolism conceptual si metodologic al disciplinelor implicate.
Probabil ca lucrurile se vor rezolva in timp, prin influenta si presiunea pe care le vor execita numerosii tineri care, intorsi de la burse si stagii in Occident, vor impune si in tara noastra noua mentalitate.
Acest material apare in suplimentul cultural al Ziarului Financiar, Ziarul de duminica
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
