Strada cu platani
Istoria străzii Berzei începe în jurul anului 1880, când s-a declanşat construcţia unor imobile care aveau să marcheze personalitatea sa urbanistică. Printre imobilele reprezentative, ale căror proiecte aparţineau unor arhitecţi străini, sunt de amintit casele C. Dumitrescu şi D. Constantin, precum şi atelierul pictorului Stoicescu (1885).
Ceva mai târziu, în 1893, cunoscutul istoric Constantin C. Giurescu şi-a construit o frumoasa casă la numărul 47-49, care a fost demolată în 1987, fără niciun rost.
Pe porţiunea care cobora spre Calea Plevnei, au fost plantaţi platani, ceea ce făcea ca această stradă să aibă un aspect pitoresc, asemenea unui "tunel de umbră şi răcoare", aşa cum consemnează istoricul Dinu C. Giuescu, în opinia căruia segmentul ei cel mai valoros se afla între Ştirbei Voda şi Calea Plevnei, putând fi considerat ca aparţinând "patrimoniului arhitectonic tradiţional al urbei".
Dar şi unele dintre imobilele construite în perioada interbelică aveau valoare arhitectonică, dar şi sentimentală. Între acestea este blocul Bossel, construit de inginerul Prager, în care se afla o valoroasă instalaţie tehnică, un lift cu marca firmei Schindler, cu cabina din lemn de esenţă rară. Motorul liftului era vizibil pe acoperişul imobilului şi a constituit una din "atracţiile" cartierului, mai ales pentru copii ca mine care aveau astfel posibilitatea de a lua cunoştinţă de una din "minunile tehnice". Eforturile unui grup de entuziaşti de a transfera această instalaţie la Muzeul Tehnicii nu au dat rezultate.
O altă construcţie interesantă era aceea care adăpostea fabrica de confecţii "Cehoslovaca", firmă vestită în perioada interbelică. Pe una din laturi poate fi încă văzută reclama care reprezenta un domn elegant, fiind de asemenea o atracţie pentru copii cartierului. În tot cazul pentru mine această imagine a rămas o reprezentare tipică a unui "domn şic" care îmi produce şi acum nostalgii.
Zona a suferit răni în urma bombardamentului de la 4 aprilie 1944 care însă au fost reduse în comparaţie cu…
"Brutalitatea agresiunii"
…cum a calificat istoricul Andrei Pippidi demolarea imobilelor de pe partea dreaptă a străzii, vandalizările de care a fost însoţită, ca şi "indiferenţa generală şi înverşunarea tâmpă a demolatorilor".
În "vârtejul" acestora autorităţile nu au acordat niciun fel de atenţie recuperării şi eventual conservării unor părţi ale construcţiilor ce aveau valoare (detalii decorative, ceramică, stucatură), rămânând impasibile la "iniţiativele" unor persoane de a "recupera" structuri de metal şi alte piese ce urmau să fie comercializate la…fier vechi.
Impresia acestor demolări a fost copleşitoare. Nu ştiu cum a arătat centrul oraşelor Hiroshima şi Nagasaki în urma bombardamentelor atomice, dar mie cel puţin demolările de pe Berzei mi-au produs aceeaşi impresie. Şantierul a înaintat cu multe poticneli şi amânări, astfel încât pentru multă vreme deplasarea în această zonă centrală a oraşului este o adevărată aventură.
În fine, în decembrie 2011, Primăria a anunţat inaugurarea primul tronson din "Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus", adică porţiunea dintre Ştirbei Vodă şi Calea Plevnei, ceea ce reprezintă 20 la suta din prima etapă a proiectului. De fapt, este vorba de finalizare parţială şi probabil temporară, căci lipsesc încă unele utilităţi, cum ar fi locurile de parcare şi pistele pentru biciclete. Să sperăm că amenajarea acestora, dacă va avea loc vreodată, nu va duce la deschiderea unui nou şantier, alte demolări…
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
