• Leu / EUR4.6650
  • Leu / GBP5.2540
  • Leu / USD4.0855
Ziarul de Duminică

Sublimul Art Nouveau

Sublimul Art Nouveau

La Palatul Cotroceni s-a deschis expozitia Art Nouveau in colectiile Muzeului National Cotroceni si Castelului Pelisor, reunind piese ce au apartinut Familiei regale a Romaniei. Acest curent ce a aparut si s-a dezvoltat in ultimele doua decenii ale veacului al XIX-lea si in primul al urmatorului a cuprins toate artele, majore si minore, de la arhitectura, pictura, grafica si sculptura, pana la artele decorative (sticla, portelan, tapiserie si arte textile, mobilier, argintarie si bijuterii).

A fost cunoscut sub mai multe denumiri, in functie de tara si orientarea spre geometrism sau spre organic: Modern Style in Anglia, Floreale in Italia, Secession in Austria, Jugendstil in Germania, dar apelativul francez a fost cel unanim recunoscut si folosit. In Franta, unde multe dintre noutati erau persiflate si etichetate in deradere - asa cum s-a intamplat, la inceput, cu Impresionismul, ce si-a capatat numele dintr-o gluma a unui cronicar - a mai fost desemnat si prin stil tenie sau coup de fouet (lovitura de bici) datorita liniilor ondulate si impletiturilor complicate. Apogeul acestui stil - ce se nutrea din baroc si rococo, filtrate prin traditiile populare locale, dar si straine, in special scandinave - a fost atins la Expozitia Universala de la Paris din 1900 si, de aceea, a mai fost identificat drept Arta 1900. S-a afirmat ca Arta 1900 a aparut ca o reactie la istorismul secolului al XIX-lea. Dar, in tinuturile romanesti, ea a imbracat chiar haina istorismului ce inca nu afectase aceste locuri.
Principesa Maria era foarte pasionata de acest stil si a adunat foarte multe obiecte produse de manufacturile franceze, germane si austriece. Unul dintre cumnatii ei, marele duce Ernest de Hessa, primul sot al surorii sale Victoria Melita, poreclita Ducky, patrona atelierele din Darmstadt unde se produceau obiecte decorative in acest stil. Apoi, celebritatea lui Alphonse Mucha, plasticianul ceh lansat la Paris cu inconfundabilele sale lucrari de grafica publicitara ce au marcat atat de mult epoca incat au creat emuli in toata lumea, a facut-o pe viitoarea suverana sa achizitioneze cateva dintre cele mai reprezentative opere ale acestuia, precum cele patru panouri cu Anotimpurile sau impozantul afis pentru spectacolul Gismonda al marii tragediene Sarah Bernhardt, ce se reprezenta la Theatre de la Renaissance. Actrita era una dintre preferatele tinerei principese mostenitoare, ce adesea o imita in toalete si alura. La un bal s-a costumat ca un personaj din dramaturgia la moda a lui Edmond Rostand, Princesse Lointaine, interpretat cu stralucit succes de steaua scenei pariziene. Chiar in expozitie se afla o fotografie ce o reprezinta pe Maria imbracata in acea stralucitoare toaleta. Dar afisele lui Mucha nu erau singurele lucrari de grafica din expozitie. Doi epigoni ai acestuia, ce pastisau linia si paleta pastelata a maestrului, erau panotati alaturi: Adolphe Cossard (Fata cu vioara) si Privat Livemont (Portret de fata, Tanara). Ceva mai deosebit si mai dramatic - nu neaparat pentru ca folosea acromatisme si chipuri aspre, spectrale - era Marcel Lenoir cu litografia sa Monstrul. Artista in cea mai buna acceptiune a termenului, principesa Maria picta cu mult gust, in acuarela, flori si motive decorative. Lucrarile ei originale nu au fost aduse de la Pelisor, ci doar reproduceri fotografice dupa cateva manuscrise cu minunate miniaturi asternute, in nuante diafane, de princiara mana.
Un loc aparte i-a fost acordat unei graficiene romance de mare rafinament, dar prea putin cunoscuta astazi, Lucia Beller (1889-1961), autoare de ilustratii de carte si proiecte de tapiserii ori vitralii cu feti frumosi si balauri fiorosi, puternic impregnate de Arta 1900, chiar daca, in momentul cand ea executase acele lucrari, epoca sa trecuse demult.
Pe langa lucrarile de grafica, in vitrine erau expuse vase din sticla produse de Galle, Lalique sau de fratii Daum; pe un postament era unul dintre scaunele cu spatar inalt si ingust pe care era cioplit un crin, floare foarte draga principesei. Ultima sala era rezervata unui spatiu documentar unde vizitatorul se putea pune la punct, prin fotografii, cu unele dintre capodoperele stilului, fie ele cladiri realizate de Gaudi, Hoffmann, Olbrich sau Horta, fie mobilier de Carol Bugatti sau Louis Majorelle, fie sticlarie de maestrii deja amintiti mai sus. Intr-o suita de fotografii datorate lui Franz Mandy, putea fi admirata principesa Maria in toata splendoarea sa de viitoare regina si de personaj format sub imperiul sublimului Art Nouveau, surprinsa in calatoriile spirituale pe care le intreprindea cu ajutorul costumatiei si al decorarii fanteziste a spatiului de traire si visare.

 

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6650
Diferență: 0,0236
Ieri: 4.6639
Azi: 4.0855
Diferență: -0,7868
Ieri: 4.1179
Azi: 5.2540
Diferență: -0,4208
Ieri: 5.2762
Azi: 4.0980
Diferență: 0,3035
Ieri: 4.0856