Trei parale - Trei orăşeni pasionaţi de muzicile vechi specifice spaţiului românesc. Principalul responsabil de concepţia formaţiei este Florin Iordan (cobză, saz, fluiere) etnomuzicolog la Muzeul Ţăranului Român. Acesta şi-a câştigat o bogată cunoaştere a trecutului muzical românesc prin multiple cercetări de teren dar şi de cabinet. Îi stau alături Daniel Pop (voce, fluiere, percuţie), Beatrice Iordan (cobză, voce) şi Dinu Petrescu (percuţie).
Primul volum al Bazar-ului a apărut în 2008. Discul, apărut în condiţii grafice de excepţie, s-a bucurat de un interes aparte epuizându-se în 2011. După aproape patru ani, grupul se pregăteşte să lanseze cel de-al doilea disc intitulat Bazar. Cântări din veacul al XIX-lea (Partea a II-a). Discul va fi editat de Fundaţia Alexandru Tzigara-Samurcaş, specializată în publicarea de muzici tradiţionale.
Concertul de lansare va avea loc la Teatrul Nottara în data de 10 Mai 2012. Alături de cei patru membrii ai formaţiei, va fi pe scenă şi violonistul Mihai Balabaş, proaspătul colaborator al grupului.
Concertul va fi (aşa cum este şi discul ce se lansează) o reconstituire a muzicii vechi româneaşti, muzică ce s-a cântat la curţile boierilor din Moldova şi Muntenia începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea şi mergând până la mijlocul veacului al XIX-lea. Această muzică, situată la jumătatea drumului între cultura înaltă şi cultura orală, este contemporană cu începuturile poeziei româneşti prin lirica erotică a lui Conachi sau a fraţilor Văcăreşti. Se adaugă şi creaţii ceva mai târzii dar care amintesc de această lume puternic conectată la Spaţiul Bizantin.
Lansarea discului va fi urmată la scurtă vreme de un alt eveniment special: Trei parale va cânta alături de Yair Dalal, - muzician din Israel - în avanpremieră la Green Jazz Fest, în 19 mai 2012. Yair Dalal, maestru al oud-ului - instrument din familia lăutei, asemănător cobzei - şi-a făcut un renume prin proiectele sale internaţionale colaborând cu muzicieni din lumea întreagă. Concertul va fi un dialog oud-cobză având ca centru spaţiul balcanic şi al orientului mijlociu.
Iată, în avanpremieră, câteva dintre melodiile cu care vă veţi putea delecta pe disc:
Cântecul lui Barbu Lăutaru
Cântecul este atribuit lui Barbu Lăutaru, starostele breslei lăutăreşti din Iaşi-ul primei jumătăţi a secolului XIX. De fapt, piesa provine dintr-o scenetă muzicală pe versuri de Vasile Alecsandri. Scrierea acestei scenete face parte dintr-o serie de gesturi prin care muzicianul devine un simbol naţional dar şi un simbol al vremurilor dinaintea europenizării principatelor române. Aşa-numitul cântec al lui Barbu Lăutaru a fost preluat de lăutarii timpului şi transmis mai departe muzicanţilor din generaţiile următoare. Pentru mulţi, el trece şi astăzi drept "creaţie folclorică"; aşa şi este, dar prin circulaţie, nu prin origine.
Cum dai lele lapteleşi Brăileanca
Dimitrie Vulpian a fost un asiduu culegător de folclor muzical românesc de la sfârşitul secolului al XIX-lea; cel mai important dinaintea culegerilor cu fonograful începute în veacul următor de Béla Bartók şi Constantin Brăiloiu. Am preluat din culegerile sale două piese împreună cu linia acompaniamentului armonic specificat, oricât de rudimentar ar părea acesta unei urechi exersate din ziua de astăzi.
Când toca la Radu Vodă
Nicolae Filimon consideră cântecul Când toca la Radu-Vodă ca fiind scornit de lăutarii bucureşteni undeva în primul sfert al veacului al XIX-lea. Cântarea a supravieţuit trecerii anilor şi s-a păstrat în circulaţia folclorică până în zilele noastre.
Interpretarea noastră pleacă de la versiunea lăutarului Alexandru Cercel din Muscel, înregistrat undeva prin anii '50.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
