S-a afirmat ca in literatura nu exista decat 12 subiecte, pe care, de cateva milenii, scriitorii le intorc pe toate fetele. Orice incercare de a crea un subiect nou nu duce decat la croirea unei variante la cele 12 de baza. Ori la desenarea de inflorituri pe marginea acestora.
Daca ne gandim ceva mai bine, descoperim ca, de fapt, nu exista decat doua subiecte mari si late: moartea si sexul. Instinctul de supravietuire si cel de reproducere sunt cele doua mari motoare ale oricarei activitati umane.
Cateva precizari se impun. Mai intai, suferinta fizica si cea psihica sunt cu adevarat relevante doar raportate la nefiinta. Durerea in sine, ca si boala, sunt suportate destul de bine cata vreme nu sunt dublate de spaima disparitiei. Numai asa se poate explica faptul ca oamenii tind sa perpetueze situatii care le agreseaza fiinta si pe care, in cele mai multe cazuri, ar putea sa le evite sau macar sa le imbunatateasca. Stii ca alcoolul, tutunul ori grasimile iti fac rau, dar, cata vreme e in joc doar suferinta, nu si moartea, nu te agiti prea tare sa scapi de ele. In al doilea rand, daca lupta pentru supravietuire implica multe actiuni care nu par a avea legatura cu moartea - de pilda, efortul de a avea venituri materiale cat mai consistente -, in realitate si acestea se subsumeaza tot obsesiei nefiintei. Am bani, casa, masina - deci exist. Cu cat am mai multe, cu atat exist mai tare. In aceasta idee traim si actionam.
Cat despre celalalt subiect, este greu contestabil faptul ca pornirile sexuale se afla in spatele celei mai platonice poezii de dragoste. Asta daca acceptam faptul ca sexul este departe de-a insemna doar actul intromisiunii. Pe de alta parte, cel putin in ordine simbolica, instinctul de reproducere fundamenteaza relatiile sexuale chiar si atunci cand nu exista intentia explicita si/sau posibilitatea de a avea copii. Un cuceritor care s-a culcat cu o suta de femei fara a avea vreodata urmasi ar fi surprins sa afle ca a fost manat de instinctul reproducerii!
Sexul si moartea ne anima viata. Sigur ca un psiholog ar avea multe de comentat si de nuantat, dar esenta este aceasta. Drept consecinta logica, sexul si moartea sunt cei doi piloni ai literaturii, caci, oricat ne-am dat peste cap sa cream universuri paralele, fictiunea reproduce realitatea.
Exista un interesant efect secundar al acestor constatari. O multime de comentarii incrimineaza ceea ce pare a fi predispozitia spre morbid si frivol a presei, in special a emisiunilor TV de stiri. Dar ce ne ofera acestea, daca nu chiar elementele de rezistenta ale actiunilor umane? Intr-o lume actionata ca urmare a obsesiilor legate de sex si de moarte, presa pune accentul pe sex si pe moarte. Unde e greseala?
A, felul in care sunt prezentatea acestea - asta este o cu totul alta poveste...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
