Herta Muller a venit la Bucureşti. Laureată a Premiului Nobelpentru Literatură, scriitoarea germană de origine română -aşa cumeste cunoscută şi după cum se prezintă - a avut o conferinţăpublică la Ateneul Român şi o sesiune de autografe la LibrăriaHumanitas.
De fapt, conferinţa a fost un dialog cu Gabriel Liiceanu,diectorul editurii care a iniţiat seria de autor Herta Muller, undialog din care presa a înţeles şi a relatat că a fost o punere lapunct a lui Liiceanu.
Am citit ample fragmente şi am urmărit cele declarate de doamnaMuller nu numai pe scena Ateneului. M-a entuziasmat şi pe mine cape alţi români faptul că domnia-sa nu a uitat limba română, faptremarcabil pentru un scriitor care a trăit (primii) 35 de ani înRomânia şi (următorii) 23 în Germania. Civilizaţia puternică seamprentează nu numai în conştiinţa, în sufletul, dar şi în bagajullingvistic: "mici", "lubeniţe", "zacuscă" şi "căcat" au fost nunumai cuvintele de care şi-a amintit foarte bine, ci şiconceptele-cheie pentru a defini civilizaţia românească,raporturile scriitoarei cu ţara în care s-a născut şi amintirile deneuitat.
Faptul că funcţionarele de la poştă se uitau la doamna Muller înanii '80 ca la un "căcat" - mă văd nevoit să o citez spre a nudeforma spusele unui laureat al Premiului Nobel - a produs traumeadânci de felul celora în care un strălucit savant nu va uitaniciodată că un profesor i-a dat o notă mică în clasele primare.Din păcate, lumea românească nu a evoluat, iar cei prezenţi laAteneu au venit la conferinţa doamnei Muller ca la "circ", iarăşicitez exact.
În fapt, viaţa însăşi în România a fost pentru Herta Muller unimens şi necontenit supliciu. Hărţuită de securitate, izolată deoamenii de cultură -care nu au avut curajul de a face disidenţă -,nu a primit recunoaşterea binemeritată. Nici atunci, nici acum.Pentru că România nu s-a lepădat încă de securiştii ei. Securiştiidin România - mai precis, securiştii români - sunt tot ceea cedetestă, urăşte mai aprig scriitoarea pe lumea asta. Pe bunul săuprieten Oskar Pastior -şi el turnător la securitate - îl înţelegepentru că "dacă refuzai să scrii ce îţi spuneau ei puteai înfundachiar şi puşcăria". Slavă Domnului că lui Pastior bunul Dumnezeui-a arătat calea spre a nu ajunge acolo, adică la puşcărie. În celmai pur stil umanist, Herta Muller nu îşi poate blama prietenuldespre care şi cu care a scris o carte. Părinţii ni-i dă Dumnezeu,prietenii ni-i alegem.
Vizita doamnei Muller la Bucureşti a semănat izbitor, pentrumine, cu o piesă a lui Friedrich Durrenmatt. Piesa se chema "Vizitabătrânei doamne". Ea descrie drama trăită de Carla Zachanassian,acum o femeie in vârstă, bogată şi cochetă, ce se reintoarceintr-un sat, Gullen, din Elveţia, de unde cu mulţi ani în urmăfusese părăsită de iubitul ei, după o poveste de dragoste. Rămasăînsărcinată, fusese marginalizată, ostracizată şi nevoită să fugăla oraş pentru a-şi câştiga existenţa.
Rămasă văduvă în urma decesului soţului ei, un miliardar cu carese căsătorise in oras, se întoarce in Gullen cu dorinţa derăzbunare împotriva fostului iubit Serge Miller, acum un bărbatmatur şi oarecum realizat financiar, şi a sătenilor. Ea promite căva finanţa satul, va ajuta la prosperitatea acestuia, ii cumpărăincetul cu incetul pe "mai-marii" satului, inclusiv pe paroh, şi nucere nimic in schimb decât moartea bărbatului Serge Miller.
Sigur, sunt şi nişte mici deosebiri: Herta Muller nu a trăitnicio poveste de dragoste cu cel/cei pe care îi pune acum la zid,nu a promis nicio finanţare şi a fost cam departe de interpretarealui Ingrid Bergman din filmul care, în bună măsură, a făcut celebrăpiesa de teatru.
CONSTANTIN STAN (n. 28 iulie 1951) este licenţiat alFacultăţii de Filologie (1974) a Universităţii Bucureşti. Laureatal Academiei Române (2004) pentru romanul "Gerda". Cărţile de prozăi-au fost premiate de ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti,Festivalul "Poesis" Satu Mare, revista "Luceafărul". Premiul APLERpentru jurnalism cultural.
Este prezent de la primul număr, săptămânal, cu rubrica"Reportaj", în Ziarul de Duminică.
Este preşedintele secţiei Proză a Asociaţiei Scriitorilor dinBucureşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
