Evenimentul cultural major de pe sfârşitul anului trecut a fostTârgul de Carte Gaudeamus, ediţia a XVII-a. Nimeni mai potrivit săvorbească despre acest eveniment decât Vladimir Epstein,directorul executiv al Târgului. Născut la Cernăuţi în 1949,absolvent al Facultăţii de Filosofie, apoi al Academiei de StudiiEconomice - marketing publicitar -, Epstein are o experienţămanagerială de circa 27 ani în iniţierea, proiectarea, dezvoltareaşi promovarea unor evenimente naţionale sau internaţionale de tip:conferinţe, expoziţii, seminarii, lansări, conferinţe de presă.Lucrează la Radio România din 1993, este profesor asociat lacatedra de Comunicare si Relaţii Publice a Facultăţii de Litere dela Universitatea Bucureşti. Din 1994 se ocupă, ca directorexecutiv, de Târgul de Carte Gaudeamus.
- Ştiu că e greu de făcut comparaţii între târguri şi nicinu-şi au rostul. Şi totuşi... Ce-a însemnat Gaudeamus XVII încifre?
- Din punctul de vedere al suprafeţei (14.000 mp, capacitateamaximă a Pavilionului Central Romexpo), al numărului de evenimente(circa 540 organizate în acest an, cu aproximativ 10% mai multedecât la ediţia precedentă) şi al numărului de vizitatori (103.000,faţă de 110.000 la ediţia din 2009), profesioniştii din domeniusituează Târgul Gaudeamus între primele 10 târguri de carte dinEuropa.
În lumea editorială, există două principale tendinţe de aaprecia un eveniment de genul târgului de carte. Este, în primulrând, o tendinţă pe care am putea-o numi puristă, aseptică, în caretârgul are o formulă de tip farmacie, unde discuţiile se poartă înşoaptă, nu se strigă, nu se aud boxele, un model de târg în care seface doar business. Există şi o altă formulă, pe care am adoptat-oşi noi, formula târgului viu, zgomotos, cu o derulare aparenthaotică, în care unui vizitator avizat i se poate părea că au fostscăpate hăţurile din mână. Insist asupra expresiilor "se pare","aparent", pentru că hăţurile nu sunt pierdute din mână, în schimbatmosfera este una inconfundabilă şi de neuitat. A construi un târgde carte mult în afara realităţii pieţei de carte din România înaceste timpuri mi se pare ridicol. Mai firesc mi se pare să-i daiun standard apropiat, obligatoriu un pic mai sus, faţă de ceea cese întâmplă pe piaţa editorială. Să nu uităm că la un târg de cartevrem să provocăm vizita nu numai a celor care sunt câştigaţiiremediabil de lectură, ci şi a celor confuzi şi indecişi. Până laurmă, târgul a devenit şi un spaţiu de mondenitate: eşti vedetăîntr-un domeniu sau altul, trebuie să ajungi la Gaudeamus, să vezilumea, dar mai ales să fii văzut.
- Ce s-a schimbat de la ediţia precedentă? Ce a fostnou?
- Noutăţile ediţiei din 2010 au însemnat proiecte noi,evenimente, expoziţii, noi secţiuni ale târgului, prezenţa unuiinvitat de onoare pentru prima dată la Gaudeamus, numeroasepersonalităţi străine invitate.
Aş începe prin a spune că ediţia 2010 a Târgului de CarteGaudeamus a avut ca oaspete de onoare Belgia Valonia-Bruxelles, încontextul special al preşedinţiei belgiene a Uniunii Europene dinsemestrul II al acestui an. Excelentele relaţii de colaborare pecare le-am consolidat în ultimii ani cu reprezentanţa comunităţiifranceze din Belgia, cu Delegaţia Belgia Valonia-Bruxelles şi cudoamna Fabienne Reuter, şefa misiunii belgiene, s-au transformatîntr-un parteneriat privilegiat la această ediţie a Târgului, undeinvitaţii belgieni au propus publicului o serie de evenimente,dezbateri, conferinţe despre literatură, teatru, bandă desenată,dar şi despre meseria cărţii, în prezenţa unor personalităţi valonede primă mărime. Preşedintele de onoare al ediţiei 2010 a TârguluiGaudeamus a fost Jacques Dubois, un nume cu greutate în lumealiterelor europene şi nu numai, un om foarte jovial şi carismatic,care, de altfel, în 2003, a prezidat şi Târgul de Carte de laMontréal.
Aş vrea să subliniez faptul că vocaţia internaţională a TârguluiGaudeamus creşte în prestigiu de la an la an: în 2010, publiculTârgului a avut prilejul de a întâlni la Bucureşti personalităţi demarcă ale culturii europene, de la Norman Manea la MarieDarrieussecq şi Guy Delisle (Franţa), dar şi Sergio Romano, BrunoMazzoni, Andrea G. Pinketts, Mario Pollilo (Italia), alături dezeci de personalităţi culturale din România. La această ediţiene-am bucurat de prezenţa unui grup editorial din India, XactStudio International, care a participat cu stand propriu la Târg,stabilind contacte cu editorii români şi manifestându-şi dejainteresul de a participa la ediţia din anul 2011 a Târgului.
În 2010, ne-am înscris din nou pe harta Zilelor Cărţii Europene,un proiect cultural care implică mai multe oraşe europene şi încare Gaudeamus este partener din 2009. Circa 30 de evenimenteorganizate pe parcursul Târgului au răspuns celor trei temeprivilegiate propuse în acest an de organizatorii Zilelor CărţiiEuropene: "Cinematografia - de la micul la marele ecran", "Basmulpentru mici şi mari" şi "Europa gurmandă".
Pentru a rămâne în acelaşi context al prezenţei internaţionalela această ediţie a Târgului, aş vrea să amintesc faptul că înacest an Radio România - singurul post public de radio din lumecare organizează un târg de carte -, în parteneriat cu EuropeanBroadcasting Union, a organizat, în cadrul Târgului Gaudeamus,seminarul internaţional «Talking Books on the Radio», la care auparticipat reprezentanţi de la 12 posturi de radio europene.
Secţiunile tradiţionale ale Târgului Gaudeamus au fostcompletate la această ediţie de câteva noi, e vorba de SecţiuneaCarte-Film, creată ca răspuns la iniţiativa organizatorilorZilelor Cărţii Europene, care a propus o incursiune în dialogulliteraturii cu fimul printr-o expoziţie de carte ecranizată şiSecţiunea Trans-Europeană Dunărea (organizată cu sprijinulReprezentanţei Comisiei Europene în România), care s-a bucurat desucces şi de o mare vizibilitate în presă şi a cuprins o expoziţiede biodivesitate, arheologie, artă, etnografie, ecoturism,prezentată de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea.
Ca şi în alţi ani, Gaudeamus s-a dovedit cadrul excelent delansare a unor proiecte noi. Aş aminti înainte de toate proiectulinternaţional Bookcrossing, lansat de Radio RomâniaCultural, un demers original de promovare a lecturii pe principiul"citeşte şi dă mai departe", combinat cu provocarea de a trimite ocarte către un potenţial cititor necunoscut, cu scopul de atransforma oraşul într-o uriaşă sală de lectură. Colegii din presăsau simpli vizitatori au fost sceptici în ceea ce priveştereturnarea cărţii repuse în circulaţie. Noi mizăm însă pecuriozitatea şi spiritul de onestitate al cititorilor şi sperăm că,o dată cu includerea României, harta acestui proiect a prins maimultă culoare. În acelaşi spirit al încurajării lecturii s-a situatşi parteneriatul pe care l-am stabilit în acest an cu proiectulLecturi Urbane, axat în principal pe o promovare reciprocăşi pe stimularea apetitului de lectură în rândul tinerilor. Un altproiect lansat la această ediţie a Târgului a fost GAUDEAMUSfără PET-uri - ediţie verde, organizat de CD Press şiAsociaţia Şcoli pentru un viitor verde, în parteneriat cu TârgulGaudeamus.
O diversitate remarcabilă au avut în acest an expoziţiiletematice organizate în cadrul Târgului GAUDEAMUS, e vorba deExpoziţia "Pagini din istoria radioului" (organizată încolaborare cu Federaţia Română de Radioamatorism şi AsociaţiaColecţionarilor de Aparate Radio din România),
Expoziţia "O Istorie a tiparului" (organizată de ComplexulMuzeal "Curtea Domnească" din Târgovişte), Expoziţia "Bucureştiivăzuţi de A. Poitevin Scheletti" (organizată în colaborarecu Biblioteca Metropolitană din Bucureşti), Expoziţia de fotografieUca Marinescu "În jurul lumii" (avanpremieră la scară redusă aexpoziţiei prezentate la Muzeul Ţăranului Român, cu sprijinulpostului Radio România Actualităţi, reflectând călătoria-sinteză acelor 70 de ani de viaţă ai autoarei).
În acest an, Târgul Gaudeamus a găzduit şi două expoziţiiinternaţionale de ilustraţie de carte pentru copii, e vorba deExpoziţia «Le petit monde de Kitty Crowther», prezentată deinvitata de onoare, Delegaţia Valonia-Bruxelles şi Expoziţia"Creaturi fantastice", organizată în colaborare cu SCBWIRomânia.
Târgul Gaudeamus s-a impus pe piaţa editorială românească prinprofilul de eveniment cultural care se adresează deopotrivăpublicului cititor şi publicului profesional, propunând, pe lângăoferta de carte generoasă a editorilor, o gamă largă de evenimente,manifestări, dezbateri cu scopul de a facilita comunicarea dintreeditorii români şi cei străini şi a stabilirii unor contacteprofesionale pe piaţa de carte. Din acest punct de vedere,programul de desfăşurarea atipic al Târgului - de joi, 18noiembrie, până luni, 22 noiembrie - a contrazis scepticismuliniţial legat de ultima zi de desfăşurare, unde ne temeam de lipsapublicului. Surpriza a fost că ziua de luni, ultima a Târgului, pecare am consacrat-o în principal contactelor între profesioniştiicărţii, dar deschisă şi publicului larg, ca, de altfel, întreagaediţie Gaudeamus 2010, a fost un real succes, ceea ce demonstreazăcă, în pofida crizei, sau, cine ştie, tocmai datorită ei, cititoriise întorc (sau nu renunţă) la cărţi.
- Ne este limpede că Târgul Gaudeamus s-a impus ca un brand.Ce e caracteristic brandului Gaudeamus?
- Gaudeamus este unul dintre cele mai longevive proiecteiniţiate după 1989, având o evoluţie ascendentă, este un brand caren-a crescut exploziv, ci s-a consolidat de la an la an, câştigândîncrederea publicului cititor şi profesional. Gaudeamus înseamnăînainte de toate credibilitate, în primul rând din partea lumiieditoriale, fundamentată pe constanţa, dedicarea şiprofesionalismul echipei Gaudeamus. E vorba de o credibilitate carenu se câştigă uşor în relaţia cu editorii români nevoiţi să fiereţinuţi. Vorbim în acelaşi timp de o credibilitate câştigată înfaţa publicului care ştie că va întâlni la Gaudeamus o ofertăvariată, cu surprize plăcute din partea expozanţilor şi o atmosferăde bună factură promovată de noi ca echipă.
Cu noi şi prin noi publicul a descoperit întotdeauna lastandarde cel puţin medii o lume a culturii scrise colorată, vie,nu una uscată şi lipsită de viaţă. O lume parcă altfel decât aceeape care publicul o întâlneşte în presa tabloidă.
- Care e raportul dintre acest Târg de toamnă, care a devenitun fel de trecere în revistă a producţiei editoriale a întreguluian, şi celelalte manifestări, din Bucureşti şi din ţară, subemblema Gaudeamus?
- Incontestabil, Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte deÎnvăţătură, organizat în toamna fiecărui an, reprezintă, prinamploarea şi relevanţa evenimentelor culturale propuse, ca şi prinstimularea contactelor profesionale în domeniul editorial, punctulde vârf al acestei reţele de târguri de carte - CaravaneleGaudeamus - desfăşurate pe parcursul anului în mai multe oraşe dinRomânia (Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Constanţa-Mamaia şiBucureşti, unde se desfăşoară, în luna septembrie a fiecărui an,Târgul de Carte Şcolară, organizat în Foaierul Sălii de Concerte"Mihail Jorah) în parteneriat cu studiourile locale ale postuluipublic de radio. Pentru Radio România, Caravanele Gaudeamusreprezintă un instrument în plus pentru a-şi reafirma şi consolidarolul de instituţie culturală în oraşe în care deţine studiouriteritoriale, precum şi o modalitate eficientă de fidelizare apublicului faţă de brand-ul Gaudeamus. Cel mai adesea, târguriledin ţară reprezintă baloane de oxigen financiar pentru editorii dinRomânia. Vă dau un exemplu aici: când am înfiinţat Târgul de Cartede la Craiova, care a parcurs 9 ediţii anuale, am aflat că în toatepunctele de vânzare din Craiova, de la tonete până la tot maipuţinele librării, se vindea carte în valoare de 10milioane/săptămână/an. Media ultimilor ani în vânzări a mers către600-700 milioane de lei vechi în 5 zile.
Ajustate şi adaptate ca dimensiuni la caracteristicile pieţeilocale, Târgurile din Caravană reprezintă cu siguranţă un mijlocbinevenit pentru suplinirea deficienţelor distribuţiei de carte înplan teritorial.
Fără a avea amploarea Târgului din toamnă, Caravanele Gaudeamusiau pulsul pieţei editoriale pe întreg parcursul anului şireprezintă, în fond, un fel de laborator de pregătire a ediţieiTârgului Gaudeamus din toamnă, prin câteva proiecte comune, e vorbade Cărţile se întorc acasă (proiect care vizeazăconstituirea unui fond de carte din donaţii ale vizitatorilor,cărţi care sunt donate către 35 de biblioteci din mediul rural: înacest an, s-a adunat un fond de carte de peste 22.000 de volume,însumând donaţiile din Caravane la care se adaugă volumul de cartedonat la ediţia internaţională a Târgului) şi Concursul delectură Mircea Nedelciu, la care participă elevi de liceu dinoraşele în care se organizează Caravana, finala concursului fiindorganizată în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus dinnoiembrie.
Datorită dinamicii sale, Târgul Gaudeamus este unic princaravane, permiţând astfel şi publicului din teritoriu să cunoascămai bine acest brand.
- Sunteţi, într-un fel, creierul acestor târguri de carte, decare vă ocupaţi, din câte ştiu eu, de vreo 15 ani, se pare că n-aţiobosit. Ce aşteptaţi în viitor de la ele?
- Vă corectez cu prietenie, este vorba de 17 ani şi privescacest efort ca un fel de a-mi face datoria faţă de un domeniu careîntotdeauna m-a fascinat: universul cărţii. Am mai afirmat şi cualt prilej că mă consider un "soldat" al culturii şi înţeleg prinasta că atât eu, cât şi colegii mei, ne subordonăm culturii şi nuinvers. "Gradele" superioare sunt scriitorii şi opera lor,editorii, graficienii. Asta nu înseamnă că munca echipei Gaudeamusnu este una creativă, ci înseamnă că înţelegem să fim modeşti,servind un ţel şi nu servindu-ne de el. Orgoliul nostru este de afi nişte soldaţi veritabili în slujba cărţii şi a culturiiscrise.
Ce aştept de la târguri? În primul rând îmi doresc ca ele să-misupravieţuiască. În al doilea rând, mi-ar plăcea să ajung lamomentul la care să le vizitez şi să regăsesc printre vizitatori şiexpozanţi aceleaşi priviri inteligente, curioase, care mă recunoscca prieten.
- Ce aţi observat nou pe piaţa de carte? Se citeşte maipuţin? Mai mult? A revenit apetitul?
- Au fost perioade în care au prevalat beletristica, eseisticasau cartea de tip "utilitar": dicţionare, atlase, manuale etc. Înultimii ani, s-a instalat un soi de normalitate, în sensul uneiarmonii între ele. Observ apariţia unor ONG-uri sau a unor proiectepe plan naţional şi internaţional, care-şi propun întoarcerea lalectură ca la una dintre valorile reale/neperisabile ale culturii.O parte dintre ele au fost menţionate mai devreme: Bookcrossing,Fundaţia "Noi Citim", Lecturi Urbane etc. Acest
proiect se întâlneşte tot mai des cu alte proiecte derulate detineri, care se raportează la Gaudeamus ca la un model, ceea cesemnalează fie că se citeşte tot mai mult, fie dimpotrivă. Probabilcă ne aflăm în plin paradox. Printre altele, sper că, optimistvorbind, criza prin care trecem va îndepărta din spaţiul editorialcărţile care nu-şi merită locul în categoria cultură scrisă.
- Observaţi de multă vreme fenomenul. Credeţi că va dispăreacartea ca obiect în favoarea cărţii on line?
- Paradoxul pe care-l sugeram mai devreme continuă. Pe de oparte, petrecem în maşină sau în faţa calculatorului mult mai multtimp decât acum 10 ani, să zicem. Pe de altă parte, dacă ne uitămla publicul târgurilor de carte şi de asemenea la profilul acestuipublic - un public avizat, atent, interesat, în căutare atât denoutăţi cât şi de "vechituri" care le-au scăpat - vorbim despre ceicare întemeiază biblioteci ale prezentelor sau viitoarelor lorfamilii, biblioteci de carte în sensul ei clasic. Probabil că întimp lucrurile se vor aşeza şi vom asista la o relaţie de echilibruîntre formatul clasic şi cel electronic al cărţii. Cei cărora leplac senzaţiile tactile sau caută mirosul autentic de carte vorrămâne cu siguranţă fideli paginii tipărite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
