Comisia Europeană anticipează, în prognoza de iarnă 2017, o creştere economică pentru Romania de 4,4%, cu mult inferioară celei aşteptate de guvern, de 5,2%. Cu toate acestea, creşterea ar urma să fie cea mai mare din UE, cum s-a întamplat, de altfel, şi anul trecut.
Pentru 2016, Comisia a prognozat într-un raport publicat ieri o creştere de 4,9%, de asemenea, cea mai mare din Uniune. Institutul Naţional de Statistică va publica astăzi datele-semnal despre creşterea economică din 2016 care vor confirma sau vor infirma astfel de prognoze.
Pentru următorii doi ani, un semnal de avertisment este generat de perspectiva de deteriorare severă a deficitului bugetar, un deficit pe care guvernul îl vede la sub 3% din PIB în 2017 şi în anii ce vin, astfel ca deficitul să se încadreze în prevederile Tratatului de la Maastricht.
Totuşi, Comisia anticipează că deficitul bugetar va atinge 3,6% din PIB în 2017 şi 3,9% din PIB în 2018, în vreme ce deficitul structural va fi, potrivit sursei citate, de 3,9% în 2017 şi de 4% în 2018. Motivul: tăierile de taxe care reduc veniturile bugetare şi majorările salariale şi de pensii care cresc cheltuielile statului.
"În 2017, deficitul bugetului general consolidat este proiectat să se deterioreze şi mai mult, pana la 3,6% din PIB. Este de aşteptat ca deficitul să se majoreze şi mai mult în 2018, pană la 3,9% din PIB, ca urmare a efectului creşterii semnificative de pensii începand cu iulie 2017."
În 2017, arată sursa citată, economia va creşte trasă în sus de consumul privat care ar urma să avanseze cu 6,7%, o creştere importantă, dar sub anticipările guvernului, de 7,2%.
Comisia mai prognozează pentru 2017 o inflaţie medie de 1,6% în 2017 şi de 2,9% în 2018. Şomajul ar urma să scadă, spun previziunile Comisiei, la 5,7% în 2017 de la 6% în 2016.
Potrivit Comisiei, redresarea economică va continua în UE anul acesta şi anul viitor.
"Pentru prima dată în aproape un deceniu, se aşteaptă ca economiile tuturor statelor membre ale UE să crească pe întreaga perioadă de previzionare (2016, 2017 şi 2018)."
Totuşi, aprecierea dolarului american şi creşterea ratelor dobanzii pe termen lung ar putea să accentueze diferenţele de creştere dintre statele membre.
Aceste perspective răman sub un risc semnificativ, întrucat noua administraţie americană nu şi-a definit încă intenţiile în domenii esenţiale de politică, în mai multe ţări europene vor avea loc alegeri în acest an şi, în plus, vor începe negocierile cu Regatul Unit în baza articolului 50.
"Pe termen scurt, stimulentele fiscale din Statele Unite ar putea avea un impact mai puternic asupra creşterii decat se estimează în prezent. Pe termen mediu, riscurile care pot afecta perspectivele de creştere sunt legate de consecinţele crizelor recente: părăsirea Uniunii Europene de către Regatului Unit; posibilele perturbări ale comerţului; înăsprirea mai rapidă a politicii monetare în SUA, care ar putea avea un impact negativ asupra economiilor de piaţă emergente; şi consecinţele potenţiale ale îndatorării ridicate şi crescande în China."
