Cele mai multe rute pe care operează Tarom au fost neprofitabile în ultimii patru ani, compania aeriană de stat, cu pierderi de aproape 200 de milioane de euro în perioada 2008-2011, renunţând la prea puţine dintre aceste curse.
Politica de distribuţie, tradiţională. Nu s-au valorificat toate canalele de distribuţie
Compania de stat continuă să aibă o politică de distribuţie şi de preţ tradiţională, nefiind implementat un mix activ de distribuţie prin mai multe canale de vânzări.
Anul trecut Tarom a vândut doar 7% din biletele de avion pe internet, faţă de 90%, cum vând companiile low-cost, şi de 20%, cum înregistrează alţi jucători tradiţionali, arată raportul Roland Berger văzut de ZF.
Tarom a vândut cele mai multe bilete, 69%, prin intermediari (de exemplu, agenţii de turism), 13% prin birouri proprii şi restul prin parteneriate cu alte companii aeriene. Asta în condiţiile în care din ce în ce mai multe companii aeriene încearcă să îşi atragă clienţii direct pe propriul site de rezervări pentru a reduce costurile, de exemplu low-costul Wizz Air vinde peste 80-90% din bilete online, neavând birouri locale.
Flota de aeronave, eterogenă. Zboară cu avioane din cinci "familii" diferite
"Pierderile din exploatare au fost cauzate de exploatarea ineficientă a flotei de aeronave şi a rutelor interne şi externe", potrivit raportului realizat de Corpul de Control al Primului-Ministru.
Flota Tarom are în componenţă mai multe tipuri de aeronave care necesită intervenţii tehnice specializate, ceea ce majorează costurile cu personalul tehnic de întreţinere şi reduce puterea de negociere a Tarom la achiziţia pieselor de schimb necesare întreţinerilor periodice.
Tarom are în flotă ATR-uri, avioane Airbus A318 şi A310, dar şi Boeing 737 CL şi Boeing 737 NG. Dacă numărul aeronavelor a crescut în criză, de la 20 de aeronave s-a ajuns la 25 în 2010 şi la 23 de avioane anul trecut, după ce au fost returnate două avioane, acest avans nu s-a văzut şi în veniturile companiei.
Concurenţă puternică pe rutele operate de Tarom
Piaţa europeană a ajuns să fie dominată de trei mari companii aeriene: Air France, Lufthansa şi British Airways. Dacă în 2004 aceste companii deţineau 40% din pasagerii pieţei, în 2008 au ajuns la 64% din pasageri.
Tarom se confruntă cu o concurenţă puternică pe majoritatea rutelor pe care activează, venită atât din partea companiilor low-cost prezente pe piaţa locală (Wizz Air şi Blue Air), cât şi din partea companiilor din alianţa Star Alliance (Austrian Airlines, Lufthansa, Swiss, Turkish Airlines şi altele).
Presiunea este cu atât mai mare, cu cât firmele aeriene concurente au crescut frecvenţa de zbor pe rutele tradiţionale ale Tarom, dar au aplicat şi o politică de preţ prin care oferă diferite discount-uri şi tarife promoţionale. Tarom mai este afectată şi în urma ieşirii din parteneriate de code-share. La începutul acestui an, de exemplu, Austrian Airlines a renunţat la parteneriatul de code-share pe care îl avea cu Tarom pe Bucureşti-Viena, prin care împărţeau veniturile provenite din vânzarea biletelor pe această rută.
Mai mult, mutarea companiilor low-cost de pe aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) pe Henri Coandă (Otopeni), care a avut loc pe 25 martie anul acesta, va intensifica concurenţa.
Mai puţini pasageri faţă de alte companii tradiţionale din aceeaşi alianţă
Traficul companiei aeriene de stat este mult sub cel al altor companii de stat tradiţionale, deşi numărul de salariaţi pe care îi are este mai mare. De exemplu, Czech Airlines, parte din alianţa Sky Team (în care este şi Tarom), transportă anual 5 milioane de pasageri, de peste două ori mai mare decât traficul Tarom, în condiţiile în care are în jur de 1.700 de angajaţi, faţă de aproape 2.300, câţi sunt la Tarom.
După un plan de restructurare care s-a întins pe trei ani, compania aeriană naţională a Cehiei, cu 27 de avioane Airbus, Boeing şi ATR în flotă, a avut pierderi de 9,3 milioane de euro anul trecut la afaceri de 16,9 miliarde de coroane cehe (690 milioane de euro), potrivit datelor din raportul publicat pe site-ul companiei.
Tarom a făcut achiziţii după regulamentul propriu
La creşterea costurilor companiei au contribuit şi achiziţiile realizate după propriul regulament.
În regulamentele din 2008-2010 privind atribuirea contractelor de achiziţii ale Tarom a fost reglementată posibilitatea efectuării de achiziţii directe de către toate compartimentele din cadrul companiei, fără ca acestea să fie monitorizate şi centralizate în limita unui plafon maximal pentru fiecare tip de serviciu, produs sau lucrare.
"Astfel că în 2008 s-au făcut achiziţii directe pe bază de factură în valoare de 212 milioane de lei, în 2009 s-au achiziţionat produse/servicii în valoare de 280 de milioane de lei, iar în 2010 de 121 milioane de lei", se arată în raportul Corpului de Control al Primului-Ministru.
Selecţia personalului s-a făcut în mod direct
În 2008 Tarom angaja 91 de persoane prin selecţie directă şi 157 de persoane prin concurs. În 2010 a angajat o singură persoană prin selecţie directă şi 40 de persoane prin concurs. În acea perioadă nu exista o grilă unitară salarială din care să rezulte un nivel salarial minim şi unul maxim acordat fiecărei categorii de angajat în parte. Acest fapt a dus la o negociere salarială individuală fără a avea la bază o limită maximă ce putea fi suportată din bugetul Tarom.
Pentru anul 2010 Tarom a avut un fond de salarii de 106 milioane lei (24 mil. euro) la cei aproape 2.400 de angajaţi. Fondul de salarii efectiv cheltuit a depăşit cheltuielile previzionate în bugetele aprobate de Consiliul de Administraţie şi AGA.
"Comparându-se bugetul aprobat cu execuţia bugetară a rezultat că în perioada 2008-2010 activităţile companiei Tarom au fost fundamentate într-un mod nerealist, conducerea executivă (managementul superior) şi cea deliberativă (AGA şi CA) neţinând cont de istoricul financiar în care se afla Tarom la momentul aprobării bugetelor", se arată în raportul făcut de Corpul de Control al Primului-Ministru.
A compensat drepturile cuvenite din dividende
În perioada 2008-2010 Tarom a avut de încasat de la firma care furnizează servicii de handling, GlobeGround, dividende de 14,8 milioane de lei, iar de la Alpha Rocas de 8,7 milioane de lei. Tarom a compensat aceste drepturi cuvenite cu obligaţiile financiare rezultate în urma unor prestaţii comerciale efectuate de aceste firme. "Având în vedere practica de compensare efectuată între Tarom şi GlobeGround şi Alpha Rocas (care asigură servicii de catering) s-a constatat că prin modul în care Tarom a compensat o sursă de lichidităţi (dividende) cu o serie de obligaţii comerciale fără a solicita acţionariatului o prerogativă specială şi fără a face o analiză financiară cu privire la oportunitatea acestei modalităţi de plată, conducerea Tarom a asigurat un management deficitar al resurselor financiare implicate în aceste operaţiuni", potrivit raportului.
Tarom plăteşte un preţ peste piaţă pentru serviciile de handling ale GlobeGround
Tarom plăteşte un preţ peste piaţă pentru serviciile de handling oferite de GlobeGround, ceea ce este indicat de faptul că profitul net al acestei companii (de 21% în 2010) este de două ori mai mare decât al omologilor săi (Menzies sau RAS), arată raportul Roland Berger. Tratamentul faţă de acest furnizor este preferenţial.
Tarom generează aproape jumătate din afacerile Globe Ground, iar preţul pe care îl plăteşte compania de stat pentru acest furnizor reprezintă 27% din costurile companiei cu serviciile de handling la sol, arată aceeaşi sursă.
Anul acesta Tarom a renegociat cele două contracte, cu GlobeGround şi Alpha Rocas, la solicitarea lui Alexandru Nazare, fostul ministru al transporturilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
