Cu aproape 300.000 de maşini exportate anual, în valoare de peste trei miliarde de euro, Dacia este pentru cel de-al treilea an consecutiv cel mai mare exportator al României şi totodată printre cele mai cunoscute branduri româneşti. Mai mult, de anul viitor Dacia va ajunge să fie comercializată inclusiv în Marea Britanie, o piaţă tradiţionalistă, care nu vindea maşinile constructorului de la Mioveni deşi brandul românesc era prezent deja pe toate şoselele din Franţa, Germania şi din alte state europene.
De atunci, Dacia a trecut la o nouă etapă - cea de marcă internaţională, care nu mai depinde de piaţa-mamă. În ultmii opt ani marcaţi de evoluţia gamei Logan, Dacia a trecut de la exporturi de cel mult câteva procente la exporturi chiar şi de peste 90% din producţie. Aceste exporturi au crescut atât de mult, în special către Europa de Vest, încât în urmă cu doi ani Renault a decis că este nevoie de o a doua fabrică pentru Dacia. Desigur, se poate spune că o a două uzină exista în Maroc, la Casablanca, însă volumele acesteia erau extrem de reduse faţă de Mioveni. Mai nou, francezii au o nouă uzină, tot în Maroc, la Tanger.
O nouă reinventare
În toamna acestui an, la opt ani de când Dacia a devenit marcă europeană oficial prin lansarea modelului Logan, brandul românesc s-a mai reinventat încă o dată. Tot la Paris, locul unde au fost lansate celebrele Logan şi Logan MCV, Dacia a revenit în septembrie pentru a lansa noile generaţii de Logan şi Sandero.
Astfel, în timp ce la Tanger, în Maroc vor fi produse Lodgy, Dokker şi Dokker Van, la Mioveni vor rămâne Logan, Sandero şi Duster. Dacă ne uităm pe cifre, Logan Van şi Pick-up reprezintă cumulat sub 10% din producţia de la Mioveni, dar în balanţa comercială a României unde Dacia este cel mai mare exportator, fiecare procent contează.
Creşterea semnificativă a exporturilor Dacia s-a realizat nu doar pe fondul unei creşteri puternice pe pieţe vest-europene precum cea franceză sau germană, ci şi pe fondul unei pieţe locale tot mai mici. Piaţa auto românească a pierdut mai bine de 80% în ultimii cinci ani, ajungând de la o piaţă despre care mai toţi specialiştii spuneau că va ajunge la peste 500.000 de unităţi la una care speră să ajungă măcar la 90.000 în acest an.
Marcă de nişă
În condiţiile în care Dacia este privită în continuare ca o marcă de nişă în Europa, volumele sale de până la 300.000 nefiind nici pe departe vreo ameninţare pentru constructori care vând peste un milion de maşini pe piaţa europeană, Renault vrea să se folosească de poziţia pe piaţa marocană şi să se extindă în Africa, o piaţă în creştere despre care specialiştii spun că va creşte după modelul celorlalte pieţe emergente.
Lansată ca una dintre cele mai eficiente şi mai moderne uzine ale Alianţei Renault-Nissan la începutul acestui an, uzina de la Tanger va deveni de anul viitor principalul competitor al celei de la Mioveni, odată ce va ajunge la capacitatea maximă de 400.000 de maşini pe an. Mai mult, la Tanger se vor produce din acest an pe lângă modelele Lodgy şi Dokker, destinate exclusiv uzinei marocane, şi Sandero.
Lamborghini îşi numeşte maşinile după tauri celebri, iar Audi alege indicative. Cum se aleg numele la Dacia?
Pentru primele modele Dacia, numele reflecta capacitatea cilindrică a maşinii (1.108 cmc), însă ulterior au fost alese branduri precum Logan, nume scurt care surprinde, şochează (cules din rezerva de nume a Renault) sau Lodgy, ce înseamnă cabană de munte şi face referire la faptul că este o maşină de familie.
De la banalele denumiri 1100 şi 1310 de dinainte de 1989, modelele Dacia au primit în ultimii 20 de ani nume tot mai "occidentale" - de la Nova, primul automobil proiectat integral de români pentru uzina de la Mioveni, la Logan, Duster şi Lodgy.
Numele unui automobil este, alături de design şi detalii tehnice, unul dintre cele mai importante caracteristici. În timp ce mărcile germane precum Audi, BMW sau Mercedes-Benz se axează mai mult pe indicative, clase sau serii, precum A3/A4 sau Seria 3 sau Clasa C, mărcile "latine" de obicei au încercat să surprindă o caracteristică a maşinii în nume, precum Renault deZir sau Latitude. Lamborghini continuă şi acum tradiţia în a-şi denumi maşinile după tauri celebri, în timp ce Ferrari omagiază trecutul companiei prin fiecare model nou-lansat.
Sandero, cel de-al doilea model complet nou-lansat de Dacia în 2008, a primit numele de la "fratele" său latin, Renault Sandero fiind lansat încă din 2007, dar în Brazilia. Ultimele două modele nou-lansate de Dacia au primit nume "prin asociere". Şi pentru a continua tradiţia începută în 2004, numele în continuare provin din limba engleză. Spre exemplu, în cazul monovolumului Lodgy numele vine de la Lodge, ce înseamnă cabană de munte, fiind o trimitere la trăsătura sa esenţială - capacitatea de a găzdui o familie cu tot cu bagajele sale pentru o vacanţă.
În cazul lui Dokker, din nou numele vine din limba engleză - de la "dock worker", muncitorii care se ocupă de încărcarea şi descărcarea navelor în port. El subliniază astfel capacitatea de încărcare a modelelor, dar şi modularitatea şi robusteţea lor.
Creşterea semnificativă a exporturilor Dacia s-a realizat nu doar pe fondul unei creşteri puternice pe pieţe vest-europene precum cea franceză sau germană, ci şi pe fondul unei pieţe locale tot mai mici. Piaţa auto românească a pierdut mai bine de 80% în ultimii cinci ani, ajungând de la o piaţă despre care mai toţi specialiştii spuneau că va ajunge la peste 500.000 de unităţi la una care speră să ajungă măcar la 90.000 în acest an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
