Băncile au continuat să seîmprumute din străinătate în primul trimestru, în condiţiile încare pe plan intern capacitatea de economisire - atât a firmelor,cât şi a populaţiei - dă semne de oboseală, tendinţa fiind dereorientare de la scadenţe scurte la termene mai lungi.
Datoria externă pe termen lungcontractată de bănci, care reflectă în mare parte finanţărileprimite de la acţionarii din străinătate, a crescut într-un an cumai mult de un miliard de euro, ajungând la sfârşitul primuluitrimestru la 16,2 mld. euro, în timp ce ritmul de creştere aldatoriei pe termen scurt a fost mult mai lent.
"De obicei, majoritateaîmprumuturilor externe ale băncilor erau pe termen scurt, acesteafăcând rollover (erau reînnoite, realizându-se practic orostogolire a datoriei - n. red.). Însă există unele avantajelegate de rezervele minime obligatorii. Există o diferenţierelegată de exceptarea de la plata RMO a depozitelor de peste doiani. Asta ar putea să fie explicaţia", apreciază Radu Crăciun,director de investiţii Eureko Pensii.
Scăderea datoriei externe petermen scurt a băncilor ar putea fi explicată prin încercarea de atransforma o parte din finanţările atrase pe termen scurt încredite pe termen lung, pentru a-şi îmbunătăţi indicatorii delichiditate.
Datoria externă totală a băncilora ajuns la sfârşitul lunii martie 2011 la 22,9 mld. euro, cu 1,3mld. euro peste nivelul din martie 2010. Datoria pe termen lung aurcat cu circa 1,2 mld. euro comparativ cu valoarea din martie2010, în timp ce avansul datoriei pe termen scurt în acelaşiinterval a fost de doar 161mil. euro. Faţă de sfârşitul anuluitrecut, băncile şi-au majorat datoria externă pe termen lung înprimul trimestru cu jumătate de miliard de euro, în timp ce datoriape termen scurt a fost în scădere cu aproape 300 mil. euro, la 6,7mld. euro.
Reorientarea spre scadenţe lungiar putea indica şi o îmbunătăţire a percepţiei de risc din parteafinanţatorilor străini. Tradiţional, creditele obţinute de labăncile-mamă erau mai degrabă pe termen scurt, de un an, la careapoi instituţiile de credit făceau rollover. Instituţiile de creditau reluat încă din 2010 trendul de creştere a datoriei externe,după un an de pauză. Nivelul s-a menţinut însă sub vârful istoricde aproape 25 mld. euro înregistrat la sfârşitul anului2008.
Ca urmare a extinderii scadenţelorpe termen mediu şi lung şi a diminuării datoriei externe pe termenscurt, riscurile s-au atenuat în ultimii doi ani.
Evoluţia datoriei externe abăncilor este corelată şi cu evoluţia creditării în România.Analiştii nu anticipează o creştere semnificativă a datorieiexterne a băncilor având în vedere aşteptările nu foarte optimistelegate de creşterea creditării în acest an. Anul trecut băncilelocale au repatriat unele credite exportate în trecut pentru a-şimajora baza de venituri, în condiţiile în care cheltuielile cuprovizioanele au urcat abrupt. Portofoliul a trebuit însă să fiefinanţat, cel mai probabil metoda aleasă fiind împrumuturileintra-grup.
Datoria externă privată acumulatăde bănci şi companii continuă să reprezinte peste jumătate dindatoria externă totală a României, dar ritmul de creştere aîncetinit semnificativ, semnale de alarmă venind acum dinspresectorul public a cărui îndatorare a accelerat. Începând din 2009îndatorarea externă s-a mutat de pe traiectoria sectorului privatla nivelul sectorului guvernamental. În consecinţă, cea mai mareameninţare rămâne viteza de creştere a datoriei externe şi a celeipublice interne.
Statul a fost nevoit în primăvaralui 2009 să ia un împrumut gigant de 20 mld. euro de la FMI şiComisia Europeană pentru a "calma" investitorii străini, care setemeau că BNR nu are suficiente rezerve pentru a apăra cursul, încazul în care finanţarea externă s-ar opri brusc. Analiştii străinicare criticau în 2008 România indicau nivelul ridicat al datorieiexterne pe termen scurt, chiar dacă era concentrată la bănci şicompaniile private.
Cât s-a îndatoratstatul
Datoria sectorului guvernamentalpe termen scurt s-a dublat într-un an, ajungând la 2,2 mld. euro lasfârşitul lunii martie. La nivelul îndatorării pe termen lung seconstată o creştere cu 1,6 mld. euro faţă de primăvara anului 2010,la 17,9 mld. euro.
Comparativ cu sfârşitul anuluitrecut s-a înregistrat o creştere a datoriei pe termen scurt cu 726mil. euro, sub avansul datoriei pe termen lung, de 1,07 mld.euro.
"Datoria externă guvernamentală aînregistrat un ritm alert de creştere în ultimul an, datorităpreferinţei investitorilor străini de a credita statul român petermen scurt, din cauza percepţiei unor riscuri însemnate laderapaje de ordin fiscal-bugetar pe perioada alegerilor, ca urmarea deciziilor populiste de la alegerile anterioare. De aceea,consider ca anul viitor este crucial pentru România şi deciziileclasei politice vor avea impact pe termen lung asupraposibilităţilor de finanţare a datoriei publice, a ratingului deţară şi a atractivităţii pentru investitorii străini", aconcluzionat Hăncilă.
claudia.medrega@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
