Financial Times, principala publicaţie de business din Europa, aduce în discuţie acest proces controversat, având în vedere că Grecia nu are resursele financiare necesare, şi pentru prima dată pune pe masă ideea că în cazul în care cele patru mari bănci greceşti nu se vor încadra în deadline, se va trece la operaţiunea de „bail-in“, respectiv toate depozitele de peste 100.000 de euro (nivelul maxim de garanţie) ale deponenţilor riscă să fie transformate în acţiuni.
„Dacă ratăm deadline-ul, nu doar micii deponenţii vor suferi bail-in, ci şi sute de mii de întreprinderi mici şi mijlocii care au supravieţuit crizei vor fi afectate puternic“, a spus un reprezentant al Băncii Centrale a Greciei.
Recapitalizarea implică bani noi care pot fi obţinuţi prin atragerea de pe piaţă, transformarea unor datorii în acţiuni sau vânzarea unor subsidiare.
Piraeus Bank, NBG şi Eurobank au picat testul derulat anul trecut, în timp ce Alpha Bank a trecut testul. Dar nu toate băncile au avut nevoie de capital suplimentar, în condiţiile în care derulaseră deja înainte de publicarea rezultatelor testului de stres operaţiuni de majorare a capitalului.
NBG se gândeşte să vândă subsidiara din Turcia, Finansbank, ca să îndeplinească cerinţele de capital impuse de BCE, potrivit Financial Times.
Băncile de la Atena deţin o felie de 12% din activele sistemului bancar local de aproximativ 363 mld. lei, astfel că situaţia din Grecia din ultima perioadă de timp a fost urmărită atent de BNR, mai ales că şi subsidiarele de la Bucureşti au pierdut o parte din depozite anul acesta pe fondul acutizării crizei elene.
Financial Times notează că după un an tumultuos pentru greci, pentru politicieni şi pentru bancheri, noul guvern Syriza trebuie ca din această săptămână să legifereze măsuri de recapitalizare a celor patru bănci cu aproximativ 15 miliarde de euro din cei 86 mld. euro din al treilea program de asistenţă financiară.
„Nu are sens ca acest guvern să întârzie procesul de recapitalizare şi să prelungească chinurile controalelor de capital“, a afirmat Anthimos Thomopoulos, şeful Piraeus Bank Grecia.
Însă pe măsură ce deadline-ul se aproprie, băncile se tem nu doar de întârzieri dar şi de detaliile de implementare care ar putea descuraja investitorii şi în cele din urmă să conducă la o implicare mai mare din partea statului. Iar jurnaliştii Financial Stimes spun că mizele sunt mari.
Încrederea în băncile greceşti este scăzută după luni de incertitudine politică. Peste 40 mld. euro din depozite au ieşit în acest an din bănci, pe fondul temerilor privind o ruptură cu partenerii europeni care ar declanşa o ieşire a Greciei din zona euro- Grexit. Controalele de capital, impuse pentru a preveni un colaps bancar după ce BCE şi-a retras sprijinul de lichiditate pentru băncile greceşti iar ieşirile din depozite au accelerat, vor rămâne în vigoare până când băncile vor fi recapitalizate. Rata creditelor neperformante a sărit de la 33% la 50% în al treilea trimestru, potrivit Louka Katseli, preşedintele National Bank of Greece, a doua cea mai mare bancă din statul elen.
