„Avem o barieră de expertiză pe zona de servicii financiare. Serviciile financiare mi se par o zonă în care nu am reuşit să fim suficient de implicaţi şi, personal, nu am o explicaţie pentru faptul că nivelul dobânzilor (la credite - n.red.) la noi e relativ mare faţă de alte state din Uniunea Europeană“, afirmă Chiriţoiu, 44 de ani, care a condus autoritatea concurenţială în ultimii cinci ani şi este deja nominalizat pentru un nou mandat de Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenţei (instituţie care propune guvernului conducerea Consliului Concurenţei).
Datele BNR arată că la finalul anului trecut dobânda medie la depozitele în lei era de 2,9%, în timp ce creditele în lei erau acordate cu o dobândă percepută de 7,55%, ceea ce înseamnă o marjă de câştig de 4,65%. La finalul lunii mai anul acesta crescuse la 5,42%.
În acelaşi timp, un studiu al Băncii Centrale Europene (BCE) arată că marja de câştig în cele mai mari economii ale zonei euro se situează în jurul valorilor de 2%-3%.
„BNR ne atrage de ani de zile atenţia că diferenţa dintre dobânda activă şi cea pasivă e printre cele mai mari din uniune, or, eu, unul, nu am o explicaţie pentru asta (explicaţia generală a fost în trecut aceea că inflaţia este mare – n. red.), ceea ce mă deranjează“, a mai spus Chiriţoiu.
Consiliul Concurenţei şi-a căpătat în ultimii ani o notorietrate cum rar au instituţiile de „cenzură“ din România. Situaţie explicabilă prin faptul că Consiliul Concurenţei, care vegehază asupra competiţiei pe piaţa liberă are o putere de constrângere efectivă mult mai mare, de pildă, decât cea a Curţii de Conturi, care teoretic, ar trebui să fie cea mai temută instituţie din România.
Consiliul Concurenţei a şocat piaţa în 2011 când a dat cea mai mare amendă din istorie, o sancţiune cumulată de 892 mil. lei (210 mil. euro), care a vizat cele mai mari companii petroliere din România, între care Petrom, Lukoil şi Rompetrol. Atunci a surprins îndrăzneala celor şapte membri ai Consiliului, cât şi dimensiunea „ţintelor“ alese în investigaţii. Amenzile, contestate în instanţă în prezent, au fost emise după ce companiile în cauză au scos simultan de pe piaţă un sortiment de combustibil.
Tot în 2011 au fost aplicate două amenzi, pentru abuz de poziţie dominantă contra celor mai mari doi jucători din piaţa locală de telecomunicaţii. Orange, locul unu în piaţă, a fost amendată cu 148 mil. lei (35 mil. euro), în timp ce Vodafone, al doilea jucător, a primit o amendă de 120 mil. lei (28 mil. euro).
Graţie exemplelor de mai sus orice anunţ făcut de conducerea instituţiei este urmărit extrem de atent în piaţă.
Alte segmente spre care îşi îndreaptă Consiliul Concurenţei atenţia în prezent sunt sectorul energetic, care trece printr-un proces de liberalizare a pieţelor, piaţa furnizorilor de televiziune prin cablu, dar şi concurenţa între privat şi stat în zona serviciilor medicale.
„Am lucrat foarte mult pe farma. Aş vrea să extindem, să ne uităm şi la servicii medicale şi să asigurăm cât se poate condiţii echitabile pentru furnizorii privaţi de servicii medicale faţă de cei de stat“, a spus Chiriţoiu.
Investigaţii pe segmentul laptelui în Giurgiu şi Harghita
Un studiu din 2010 al Consiliului Concurenţei arăta că pe segmentul producţiei şi comercializării de lapte piaţa este fragmentată, în contextul în care, la momentul respectiv, numărul mediu era de două vaci per fermă în România.
„Problema pare să fie o fragmentare foarte mare a pieţei, ceea ce reduce puterea de negociere a fermierilor, şi faptul că ei sunt dependenţi de laboratoarele procesatorilor. Dacă procesatorul spune că laptele e de proastă calitate şi dă puţini bani pe el, producătorul nu are cum să verifice“, a declarat Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, în România se practică unele dintre cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană la achiziţia laptelui de la producători, însă la raft preţul se află „în jumătatea superioară“ a clasamentului preţurilor în UE. Ca atare, autoritatea caută să rupă legătura dintre laboratorul de analiză a laptelui şi firmele care colectează laptele, sau să încurajeze analizarea laptelui în laboratoare de stat.
„Avem şi trei investigaţii pe zona asta. Investigăm toată asociaţia producătorilor de lapte APRIL, plus două licitaţii din programul „Cornul şi laptele“. Una dintre licitaţii s-a desfăşurat la Giurgiu în 2011, iar în următoarele săptămâni vom avea o decizie, iar a doua licitaţie a fost la Harghita în 2013“, a mai spus Chiriţoiu.
Creştere în numărul de tranzacţii
În primul semestru al anului, Consiliul Concurenţei a analizat 25 de concentrări economice, faţă de 38 pe tot parcursul anului anterior.
Privite la jumătatea anului, datele ar indica o tendinţă de creştere în piaţa locală a fuziunilor şi achiziţiilor, având în vedere că numărul operaţiunilor de acest tip a scăzut puternic după venirea crizei economice. Numărul concentrărilor economice analizate de consiliu a scăzut de la 85 în 2008 la 35 în 2011. Pe parcursul întregului an 2013, consiliul a analizat 38 de concentrări economice.
„Avem două concentrări mai complicate, cu cote mari de piaţă. Una e pe cafea şi cealaltă e zahărul, unde discutăm angajamente cu ei“, a spus Chiriţoiu, referindu-se la tranzacţia prin care Strauss Coffee a preluat brandul Amigo şi la achiziţia unor fabrici de zahăr Lemarco de către Agrana Zucker.
Consiliul este chemat să aprobe sau să anuleze orice procedură de fuziune şi achiziţie care, prin cotele de piaţă ale jucătorilor implicaţi, poate distorsiona mediul concurenţial local.
„Mai mult de atât nu putem să facem“
Bogdan Chiriţoiu e în aceste zile în „campanie“ pentru câştigarea unui nou mandat de cinci ani la conducerea Consiliului Concurenţei. Ar fi ultimul mandat la care mai are dreptul, iar pentru postul pe care încă îl deţine a concurat cu fostul preşedinte al concurenţei
Gheorghe Oprescu şi cu un deputat social-democrat, Daniel Bărbulescu.
În 2009, Chiriţoiu, cu trecut politic de liberal şi format profesional ca medic şi economist, a preluat conducerea instituţiei venind din poziţia de consilier al preşedintelui Traian Băsescu. Surprinzător, premierul Victor Ponta a declarat că îl susţine pentru obţinerea unui nou mandat.
În iunie, Chiriţoiu a trecut de prima etapă a procedurii de desemnare, el fiind propus guvernului de Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenţei. Guvernul şi preşedintele nu pot veni cu propuneri de candidaţi. Preşedintele Consiliului este numit de şeful statului la iniţiativa guvernului, în baza propunerilor venite de la Colegiul Consultativ, o sturctură umbrelă care reuneşte reprezentanţi ai mediului academic şi de afaceri.
Ce l-ar recomanda pe Chiriţoiu pentru un nou mandat? La o astfel de întrebare, Chiriţoiu arată spre OECD, unde Consiliul Concurenţei a fost invitat ca asociat, chiar dacă România nu e membră a organizaţiei.
„Faptul că ne-au dat în iunie statutul de asociat ne va permite să facem propuneri privind activitatea lor şi este şi o ştampilă de bună purtare pentru noi. Mai mult de atât nu putem să facem până devine România membră“, a spus Chiriţoiu, adăugând că România încearcă de mai mulţi ani să devină membru al OECD, dar momentan „a pierdut cursa“ în favoarea Letoniei.
Chiriţoiu mai aminteşte că Comisia Europeană a revizuit toată legislaţia secundară în materie de ajutor de stat, iar la sfârşitul lunii iunie au intrat în vigoare noile reguli. Pentru stabilirea metodelor de aplicare a acestor reguli în fiecare stat membru, a fost alcătuit un grup de lucru din care face parte şi România, prin Consiliul Concurenţei, alături de Germania, Suedia şi Ungaria.
„Am fost invitaţi să participăm“, spune Chiriţoiu, căutând să accentueze nuanţa de răsplată şi recunoaştere implicată în colaborarea consiliului cu forurile internaţionale.
Consiliul Concurenţei în cifre
În ultimii ani, bugetul Consiliului Concurenţei a fost în creştere, de la 34,3 milioane de lei (8,1 mil. euro) în 2011 la 45,1 milioane de lei (circa 10 mil. euro) anul trecut.
Activitatea s-a diversificat şi ea, prin înfiinţarea Consiliului de Supraveghere în Domeniul Feroviar şi lansarea unor proiecte legate de legislaţia concurenţei.
Salariile angajaţilor autorităţii sunt în eşalonul superior al grilei de salarizare, la un nivel similar salariilor de la Curtea de Conturi.
„Inspectorii de concurenţă sunt la 1.000 euro net şi ajung spre 1.500 euro, directorii iau ceva mai mult. Eu am, cu doctorat cu tot, vreo 2.500, unde doctoratul aduce un spor de 10%-15%“, a declarat Chiriţoiu, care deţine o diplomă de Doctorat în Economie, de la ASE, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale.
„Ce ne preocupă pe noi este să nu ne pierdem oamenii. Nu vom putea niciodată să plătim atât de bine ca în sectorul privat. Pe cei buni ai noştri nu îi plătim pe cât ar merita“, mai spune el.
