Noul preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Daniel Tudor, spune că va micşora salariile membrilor Consiliului CSA despre care există informaţii că se ridică la peste 20.000 de euro lunar, dar că nu va publica salariul pe site, în declaraţia de avere, aşa cum s-a angajat la audieri în faţa Comisiilor de Buget-Finanţe din Parlament, pentru că nu-i permite legislaţia europeană.
El a mai spus că îşi doreşte o piaţă de asigurări corectă, la care "visa" când era jucător, ca şef al unei companii, şi că va sprijini noi investiţii în sector, mai ales româneşti.
"Sunt norme europene care interzic divulgarea salariului şi ar trebui să încalc aceste norme, care din câte mi s-a spus sunt valabile şi pentru BNR, şi pentru CNVM. Nu pot publica salariile. Ce voi face însă, voi putea prezenta cheltuielile salariale pe ansamblul CSA", a spus ieri Daniel Tudor.
El nu a precizat despre ce norme este vorba. Informaţiile privind salariile de la CSA au suscitat de fiecare dată interesul mass-media.
Tudor a mai spus că a rămas la decizia de a înjumătăţi salariile celor şapte membri ai Consiliului CSA, pentru că "nu poţi să ai aceste salarii într-o piaţă pe care sunt plângeri că nu se plătesc daunele, că oamenii sunt nemulţumiţi de asigurători", dar va proceda la majorarea salariilor angajaţilor CSA, pentru a avea profesionişti în cadrul Comisiei.
Dar cum se explică această mişcare bliţ de schimbare a fostului preşedinte al CSA Constantin Buzoianu după doar un an în post, în condiţiile în care mandatul său ar fi trebuit să fie de cinci ani? Este normală schimbarea unui preşedinte a unei comisii de supraveghere a pieţei financiare odată cu schimbarea politică?
"Această mişcare a fost bliţ dar n-a fost chiar bliţ. A fost un raport la Comisia de Abuzuri în Parlament şi de acolo s-au declanşat procedurile. Nu cred că aceasta a fost dorinţa USL, ci situaţia din piaţă, problemele cu care se confruntă piaţa asigură rilor şi asiguraţii au contat. Există un grad de nemulţumire în piaţă şi o responsabilitate a fostului preşedinte aici. Unul dintre vicepreşedinţi, din partea PDL, a rămas în funcţie. Dacă ar fi fost o schimbare politică, ar fi fost schimbat tot consiliul. Nu acesta a fost scopul", susţine Daniel Tudor.
Noul şef de la CSA, instalat de trei zile în funcţie, spune că în martie vor fi publicate rezultatele unui audit asupra activităţii CSA. "Atenţie ce urmări vor avea rezultatele acelui audit asupra membrilor Comisiei." Dar cum a ajuns USL la decizia de a-l sprijini? "Sunt membru PNL din 2000, am fost vicepreşedinte al sucursalei Buzău. În PNL nu există un alt specialist în asigurări care să poată prelua această funcţie", susţine Tudor.
Pe aceeaşi filieră, PNL, a devenit preşedintele CSA şi Angela Toncescu, care, coincidenţă, a fost director general timp de doi ani chiar la RAI Asigurări, compania de asigurări fondată de Daniel Tudor în 1992, cu 10.000 de dolari obţinuţi din activitatea pe care el a desfăşurat-o în străinătate înainte de '89.
Daniel Tudor, 55 de ani, a înfiinţat Roumanie Assurance International (RAI) cu banii obţinuţi din slujba pe care a avut-o în Belgia.
Şi iată, din cei patru preşedinţi ai CSA de la înfinţarea sa în 2000 (Nicolae Crişan, cel care a făcut legea de înfiinţare a CSA, Angela Toncescu şi Constantin Buzoianu), doi au lucrat la RAI.
Cum explică Daniel Tudor? "(Râde) Înseamnă că RAI a avut personal foarte bine calificat. Nu vă ascund că mulţi angajaţi din companiile de asigurări de acum au lucrat la RAI. Noi am fost, ca şi companie, tot timpul pe profit. Am fost prima societate cu capital privat înfiinţată conform legii asigurărilor de atunci, la început eram SNC - societate în nume colectiv", a răspuns Tudor.
Care sunt obiectivele noului şef al CSA?
"Există nemulţumiri majore privind despăgubirile. Mă îngrijorează cu precădere sectorul auto. Motivele le voi constata în zilele următoare. De asemenea, trebuie eliminată neîncrederea oamenilor privind asigurările de locuinţe, ceea ce se va face prin măsuri luate în acord cu asigurătorii. Apoi, este problema service-urilor, (care reclamă faptul că sunt neplătite -n.red.), cu efecte şi pentru asiguraţ i şi pentru asigurători", afirmă Tudor.
Pentru piaţa auto, Daniel Tudor spune deocamdată că vrea să vorbească cu asigurătorii.
A crescut numărul de poliţe neplătite? Sunt întârzieri la daune? Tudor nu a prezentat ieri date.
"Sunt de trei zile aici. O să vi le furnizez dacă doriţi. Dar ca simplu cetăţean care posed poliţe de asigurări de locuinţe şi auto, citesc presa, consider că sunt foarte multe probleme în piaţă." Tudor afirmă că în acest moment prima medie la RCA este prea redusă, iar problema privind neplata daunelor la timp este "limitată la nivelul a două-trei companii de pe piaţă".
"Ceea ce îmi doresc este o piaţă corectă a asigură rilor, aşa cum am visat eu când eram jucător. De asta am venit în această funcţie."
Noul şef al CSA susţine că o reglementare mai bună a industriei poate aduce creşterea pieţei asigură rilor şi noi investiţii în acest sector.
"Vreau să creez un climat favorabil investiţiilor în asigurări, mai ales ale românilor. Îmi doresc investiţii româneşti în asigurări. Sunt român", spune Tudor.
Dar au oamenii de afaceri români bani pentru a investi în acest sector unde sunt necesare angajamente de zeci de milioane de euro şi pe perioade lungi de timp?
"O să vedem. Poate mulţi români au mai mulţi bani decât străinii." Pe piaţa asigurărilor de viaţă nu mai există nici o firmă cu capital local care să conteze, iar pe piaţa asigurărilor generale sunt două companii: Astra, controlată de omul de afaceri Dan Adamescu, şi Carpatica Asigurări, deţinută de omul de afaceri din Sibiu Ilie Carabulea.
Un alt sector tensionat este în acest moment piaţa asigurărilor de locuinţe, unde noul consiliu a dat o normă prin care este permisă şi vânzarea de poliţe facultative pentru acoperirea riscurilor de cutremur, inundaţie şi alunecări de teren, de către companiile care nu sunt membre ale PAID - Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor.
PAID a fost creat pentru a vinde poliţele de cutremur, inundaţie şi alunecări de teren, contra unei prime de 10 euro/20 euro la o locuinţă asigurată de 10.000 euro/20.000 euro. În mod normal, cotaţia pentru o asigurare de locuinţă este mai mare de 1 la mie şi apartamentele sau casele nu se subasigură.
Constantin Buzoianu determinase anterior consiliul CSA să emită o normă prin care să fie interzisă vânzarea poliţelor de asigurări pentru cele trei riscuri, apreciind că firmele care o fac, unele chiar acţionare ale PAID, nu fac decât să "pirateze" acest sistem. În fapt, preţul mediu pe primele şase luni din 2012 pentru cele circa 4 milioane de poliţe emise, dintre care 400.000 de poliţe PAID, este de circa 30 de euro pe poliţă, unii specialişti apreciind că sunt nesustenabile cotaţiile şi că nu este cumpărată suficientă reasigurare pentru aceste poliţe.
Cu alte cuvinte, există riscul ca în cazul unui eventual cutremur companiile de asigurări să nu aibă banii necesari să plătească daunele şi pur şi simplu să profite acum de încrederea clienţilor şi să le ia banii?
"Azi e mai bine ca ieri. Aceste riscuri erau acoperite în România şi înainte de introducerea PAID. Cine vinde aceste poliţe facultative le vinde conform legii. Am liberalizat pentru moment vânzările şi acum este posibil ca asiguratul să-şi alea gă unde vrea să se asigure. În scurt timp voi veni cu o propunere satisfăcătoare. Asigurătorii vând această poliţă la ce preţ vor, dar ei trebuie să respecte legea şi să aibă rezervele necesare. Eu cred că asigură torii pot susţine acest preţ, mai ales dacă au reasigurare bună. O să vedem contractele de reasigurare unul câte unul în zilele următoare. Am distribuit riscul. Ce făceam dacă îngreunam procesul de vânzare a poliţelor de asigurare pentru clădiri? Este o decizie în consens cu aşteptarea pieţei.
Com paniile şi-au făcut planuri de achiziţii de reasigurare pentru 2013, prin această excludere a celor trei riscuri ar fi avut mari probleme", a spus Tudor.
Dar unele companii, cum sunt Allianz, cumpără reasigurare pentru property (contracte prin care firmele de asigurări cedează o parte din risc contra unei prime) până la 80-90% din primele subscrise, în timp ce altele, cum este Astra de exemplu, cumpără mai puţin, până la 10-20% din primele brute subscrise. "Nu este o regulă, nu este un nivel fix necesar. Depinde de riscurile pe care şi le asumă fiecare companie de asigurări. Dar vă pot spune că firmele care nu îşi cumpără suficientă reasigurare în scurt timp vor ajunge la nivelul necesar acoperirii tuturor riscurilor", a spus Tudor.
Daniel Tudor a vândut în 2007 compania pe care a fondat-o, RAI, către fondul de investiţii ceh PPF, fond care a cumpărat ulterior şi Ardaf. Tudor a fost director apoi la Ardaf până în 2009. Atunci, în capitalul RAI/Ardaf a intrat şi Generali, care are un joint venture cu PPF pentru Europa Centrală şi de Est. Între timp, Generali a absorbit Ardaf şi RAI. La Generali România sunt acţionari în acest moment Generali-PPF, înregistrat în Olanda, cu 79% şi vehiculul Iberian Structured Investments, înregistrat tot în Olanda, controlat de PPF, cu 20%. Generali ar urma să cumpere participaţiile PPF în perioada următoare.
PPF este controlat de miliardarul ceh Petr Kellner.
Tudor spune că a încasat "câteva milioane de euro" din vânzarea RAI, dar nu peste 10 milioane euro. Surse din piaţa asigurărilor afirmă că el avea 100.000 de euro salariul lunar brut ca director general la Ardaf.
Conform CV-ului publicat de compania de asigură ri Ardaf, unde a fost director general, Daniel Tudor a fondat în 1994 compania de asigurări RAI.
Din 1990 a fost reprezentantul în România al Europ Assistance. Între 1984 şi 1990, Daniel Tudor a lucrat în Belgia, la compania de asigurări Royal Belge, după ce în ţară fusese, între 1977 şi 1983, referent pentru relaţia cu ţările francofone la Touring ACR. Nu este menţionat cum a plecat Daniel Tudor din ţară înainte de '89.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
