Raiffeisen Bank, a patra bancă locală după activele deţinute, a scumpit începând din această lună administrarea contului curent - produsul esenţial de la care porneşte relaţia dintre un client şi o bancă -, comisionul urcând cu 1 leu, de la 1,5 la 2,5 lei pe lună.
Comisionul perceput la conturile curente deschise de pensionari a rămas la 1,5 lei pe lună.
Mişcarea Raiffeisen vine în condiţiile în care şi BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, a anunţat că va scumpi din 27 martie cu 1 leu administrarea contului curent, de la 2,5 lei la 3,5 lei pe lună. BCR a majorat în acelaşi timp şi o serie de alte comisioane pentru serviciile de cont curent.
Cele două bănci încearcă să câştige mai mult din comisioane, profitând de baza largă de clienţi şi compensând astfel veniturile mai mici din dobânzi. BCR are circa patru milioane de clienţi persoane fizice, iar Raiffeisen are două milioane de clienţi individuali.
Din nevoia de a identifica alte surse de venituri pe fondul prăbuşirii vânzărilor de credite, bancherii au introdus comisioane noi în criză şi au schimbat mai des grila de tarife pentru servicii curente.
Băncile pun astfel costurile pe umerii clienţilor, în timp ce ezită să facă ajustări semnificative în ceea ce priveşte numărul de angajaţi şi reţeaua de unităţi teritoriale.
Numărul de angajaţi din sistemul bancar a scăzut cu mai puţin de 10% faţă de vârful atins în 2008, până la circa 66.500 de persoane, în timp ce reţeaua teritorială s-a diminuat cu mai puţin de 500 de unităţi şi a ajuns la circa 6.000 de sucursale şi agenţii. Mai mult, oficialii băncii centrale au declarat de mai multe ori că băncile nu s-au restructurat pe măsura crizei şi au ajuns să transfere costurile clienţilor, în unele cazuri BNR fiind nevoită să intervină pentru a forţa băncile să închidă acele unităţi care generau pierderi semnificative.
Costurile administrative ale băncilor, de la salariile angajaţilor până la chiriile pentru sediile unităţilor teritoriale, se regăsesc în dobânzile creditelor, dar în condiţiile în care vânzările de credite rămân la un nivel scăzut şi bilanţurile nu mai cresc, bancherii au încercat să obţină venituri suplimentare din taxarea serviciilor tranzacţionale.
Bancherii au amintit frecvent eforturile realizate pentru scăderea costurilor, dar la trei ani de la începutul crizei reţelele de unităţi şi numărul de angajaţi au scăzut foarte puţin. De altfel, pe piaţă sunt în continuare bănci care înregistrează un raport costuri pe venituri de 50% sau chiar 60%, faţă de 40% cât este considerat a fi nivelul optim.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
