Valoarea ratelor restante ale populaţiei şi companiilor au urcatîn august cu aproape 930 de milioane de lei (220 mil. euro), pânăla un vârf de 14,4 miliarde de lei, ponderea acestora în totalulîmprumuturilor avansând de la 6,5% în iulie la 6,9% la sfârşitullunii trecute, arată datele BNR.
Cel mai puternic salt a fost înregistrat de întârzierile laplata împrumuturilor în valută, soldul acestora urcând cuechivalentul a 143 de milioane de euro, până la 1,7 miliarde deeuro (7,3 miliarde de lei). Ritmul de creştere al restanţelor lavalută s-a accentuat în ultimele luni, semnalând o deteriorare asituaţiei financiare a clienţilor cu credite garantate şidificultăţi în procesul de restructurare a împrumuturilor pentrucompanii.
"Este o problemă structurală aici, deoarece a existat odiferenţă calitativă între clienţii care au luat credite în valutăşi cei care au luat credite în lei, ceea ce a făcut ca primii săreziste mai bine în actualul context economic. Dar criza s-aprelungit şi clienţii cu împrumuturi în valută încep să cedeze larândul lor", consideră analistul financiar Aurelian Dochia.
Dochia spune că în ultimii doi ani s-au acumulat mai mulţifactori care acum pun presiune pe clienţii cu împrumuturi învalută, inclusiv deprecierea cursului de schimb.
Totodată, companiile care au beneficiat anul trecut derestructurarea creditelor, dar nu şi-au revenit din punct de vederefinanciar, îngroaşă acum rândurile restanţierilor. Valoareacreditelor în euro acordate companiilor ajungea în august laechivalentul a 15 miliarde de euro.
Exprimat în lei soldul restanţelor la creditele în valută era lasfârşitul lunii trecute cu 225 de milioane de lei mai mare decâtvaloarea cumulată a ratelor restante la împrumuturile în monedălocală, care se apropie de 7,1 miliarde de lei. Totuşi, raportat lasoldul total al împrumuturilor, creditele în lei sunt în continuarecea mai mare problemă pentru bancheri, ponderea restanţelor peacest segment ajungând la sfârşitul lui augut la 9%, faţă de 5,6%la valută.
Majoritatea creditelor în lei sunt în mare parte negarantate,astfel că cei care s-au împrumutat în monedă locală au fost şiprimii care au renunţat să-şi mai plătească ratele la timp odată cesituaţia lor financiară s-a deteriorat.
Soldul total al restanţelor la creditele populaţiei şicompaniilor s-a dublat în ultimul an pe fondul creşterii şomajuluişi al scăderii veniturilor populaţiei şi vânzărilor companiilor,având în vedere că la sfârşitul lui august 2009 acesta nu depăşea6,2 miliarde de lei. Numai de la începutul lui 2010, valoareaîntârzierilor la plată mai mari de o zi a urcat cu 85%.
Ritmul de creştere a restanţelor la credite încetinise înprimăvară, când economia părea să-şi revină, bancherii apreciind laacel moment că deteriorarea portofoliilor de credite se va opriundeva la jumătatea acestui an.
Ulterior întârzierile la plată au accelerat ritmul de creştere,pe fondul măsurilor de austeritate adoptate de Guvern, în specialca urmare a tăierii cu 25% a salariilor din sectorul public. Acum,analiştii spun că în situaţia în care economia nu îşi revineproblemele se vor agrava.
"Situaţia economică generală nu dă semne clare de revenire, iardacă lucrurile continuă în acest ritm stabilizarea calităţiiportofoliilor de credite ar putea întârzia chiar până la jumătateaanului viitor", afirmă Aurelian Dochia.
La nivel teritorial, situaţia restanţelor diferă semnificativ dela un judeţ la altul, mergând de la o pondere de 4,4% dinportofoliul total în Gorj la 12,3% în Ialomiţa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
