Stocul împrumuturilor în valută rămâne „considerabil“ şi reprezintă un risc macroeconomic şi financiar, deoarece expune riscului valutar în special populaţia, iar România este una dintre ţările în care riscurile generate de necorelările structurii pe valute între credite şi depozite sunt „semnificative“, în viziunea Băncii Centrale Europene (BCE).
„Stocul împrumuturilor în monedă străină este considerabil în mai multe ţări analizate şi reprezintă un risc macroeconomic şi financiar, deoarece îi expune riscului valutar pe debitorii neacoperiţi la riscuri. Riscurile generate de necorelările structurii pe valute între active şi pasive sunt semnificative în Croaţia, în România şi, într-o mai mică măsură, în Polonia, afectând populaţia şi, în cazul Croaţiei, inclusiv sectorul public“, susţine BCE în raportul de convergenţă publicat ieri, care analizează convergenţa economică în şapte dintre cele nouă ţări membre ale UE care nu au adoptat încă moneda unică, respectiv România, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia.
Ponderea creditului în lei în creditul total acordat sectorului neguvernamental a depăşit din 2015 pragul de 50%, devansând după aproximativ opt ani ponderea împrumuturilor în valută. Şi în acest an ponderea creditului neguvernamental în lei în creditul total a continuat să urce, ajungând în aprilie la 53,5%. Cu toate acestea, ponderea împrumuturilor în euro rămâne în continuare la un nivel ridicat, astfel că deprecierea puternică a leului creşte tensiunea românilor. Pe de altă parte, majoritatea depozitelor sunt în lei.
