Dinamica creşterii economiei româneşti va fi probabil cea mai ridicată din UE în anul curent şi va continua să ocupe ulterior locuri înalte în această ierarhie. Stimulii majori ai creşterii economice vor fi măsurile de relaxare fiscală şi de creştere a salariilor, urmate de condiţiile monetare reale acomodative, în opinia membrilor Consiliului de administraţie al BNR.
Reducerea taxelor şi majorările de salarii în sectorul bugetar pot duce la supraîncălzirea economiei care ar putea să aibă „repercusiuni nefavorabile“ asupra costurilor de finanţare externă şi a evoluţiei cursului de schimb, apreciază boardul BNR.
Consiliul de administraţie al BNR avertizează cu privire la incertitudinile privind construcţia bugetului public pentru anul 2017 având în vedere măsurile fiscale şi salariale iniţiate, în contextul alegerilor de la finalul acestui an, care vizează reduceri de impozite, majorări de salarii în sectorul bugetar, precum şi creşteri de venituri ale populaţiei de natura prestaţiilor sociale.
„S-a apreciat unanim că în contextul acestui sfârşit de an, cele mai semnificative sunt incertitudinile privind construcţia bugetului public pentru anul 2017. S-a arătat că o eventuală implementare, chiar şi parţială, a acestor măsuri ar conduce la o supraîncălzire a economiei şi că efectele adverse s-ar putea resimţi/intensifica pe termen mediu şi lung, mai ales dacă se continuă practica amânării investiţiilor publice; s-au semnalat şi posibile repercusiuni nefavorabile asupra costurilor de finanţare externă şi a comportamentului cursului de schimb al leului“, se arată în minuta ultimei şedinţe de politică monetară a BNR din acest an.
În aceste condiţii, o mare parte a membrilor Consiliului BNR a reamintit necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea evitării derapajelor şi a consolidării economiei româneşti.
