Structura economiei s-a schimbat treptat după aderarea la Uniunea Europeană, iar exporturile au crescut, iar veniturile populaţiei au crescut, însă problemele sunt departe de a fi rezolvate.
„Dincolo de indicatorii economici care desriu progresul macroeconomic, încă trăim extrem. O spun mereu, sper să nu vă plictisesc: 40% din populaţia României trăieşte sub limita sărăciei. Sărăcie înseamnă excluziune, excluziune înseamnă neîncredere. Dezvoltarea disparată a României azi, România celor patru viteze e doar un simptom al lipsei de încredere”, a spus Sergiu Manea, preşedintele executiv al BCR, în cadrul conferinţei „Potenţialul României, de la capitalul de încredere la prosperitate”, organizată astăzi de ZF în parteneriat cu BCR la sediul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
El spune că, practic, abilitatea de a transmite cifre macroeconomice în încrederea individuală într-un mod uniform şi sustenabil e un lucru care României îi lipseşte.
„Mă bucur foarte tare că avem milioane de metri pătraţi de birouri, nu mă bucur foarte tare că suprafaţa irigată a României e de patru ori mai mică decât era în 1989 teoretic, faptic e de 10 ori mai mică”, a mai spus Manea.
Şeful BCR a adăugat că foarte puţină lume vorbeşte de faptul că România creşte peste potenţial şi nu creează potenţial.
„Provocarea acestui moment este că mediul privat a atins deja nişte limite din cauza contextului rămas nemodificat. Vorbim despre infrastructură, vorbim despre transport, logistică, comunicaţii, educaţie – care se reflectă în capcana veniturilor medii- , despre tehnologie, unde într-adevăr avem câteva facilităţi fiscale şi cam atât, facilităţi fiscale care nu ne duc spre cercetare-dezvoltare, vorbim de fabricat de România în loc să vorbim de fabricat în România. Şi nu în ultimul rând, oferim condiţii mai bune în zona urbană, în timp ce calitatea vieţii pare să regreseze. La calitatea vieţii includ sistem de sănătate şi calitatea locuirii”, a mai spus Manea.
