Portofoliul de acţiuni al fondului de pensii ING, cel mai mare de pe piaţa locală, a pierdut circa 23,4% din valoare în trimestrul al treilea (T3), adică în bani circa 79 mil. lei (18,4 mil. euro), potrivit calculelor ZF pe baza structurii detaliate a portofoliului de la data de 30 iunie 2011 şi a evoluţiei acţiunilor din portofoliu de la acea dată până la 30 septembrie 2011.
Rezultatul este teoretic şi nu ia în calcul achiziţiile sau vânzările de acţiuni derulate de fond în perioada analizată. Pierderea arată scăderea valorii portofoliului de acţiuni în cele trei luni, nefiind o pierdere propriu-zisă.
Evoluţia negativă a acţiunilor din portofoliu a determinat însă şi scăderea valorii unităţii de fond faţă de finele lunii iunie. Astfel, dacă la 30 iunie, o unitate a fondului de pensii ING valora 15,54 lei, la 30 septembrie, aceeaşi unitate valora cu 2,17% mai puţin, adică 15,21 lei.
Astfel, dacă cineva ar ieşi la pensie acum ar avea o pensie cu 2% mai mică decât la 30 iunie, deoarece suma pe care cei care cotizează la aceste fonduri de pensii administrate privat le vor primi când vor ieşi la pensie sunt direct legate de valoarea unităţilor de fond.
Cum se transmit scăderile de pe bursă în valoarea unităţilor fondurilor de pensii
Trimestrul al treilea a fost dezastruos pentru pieţele de capital din Europa, bursele din Germania şi franţa pierzând circa 25%, în timp ce Austria a scăzut cu aproape 30%. Polonia şi România au rezistat ceva mai bine, pierzând doar 21%.
Aceste scăderi s-au văzut imediat şi în portofoliile fondurilor de pensii, care au înregistrat primele scăderi ale valorii activului net unitar (VUAN) de la lansare, în toamna lui 2008.
Scăderile diferă de la un fond la altul în funcţie de structura portofoliului de acţiuni şi de ponderea investiţiilor în acţiuni în totalul activelor. Pentru că fondurile de pensii locale investesc doar o mică parte din active în acţiuni (între 10% şi 16%, preferând să ţină cea mai mare parte a banilor în titluri de stat, obligaţiuni şi depozite, care sunt mai puţin riscante decât acţiunile.
Astfel, în cazul fondului ING, pierderea de 24% înregistrată de portofoliul de acţiuni s-a tradus într-o scădere cu 2,17% a activului net, în condiţiile în care portofoliul de acţiuni reprezenta la finele lunii iunie circa 16,1% din activele nete de aproape 2,1 mld. lei. Scăderea valorii acţiunilor a fost compensată într-o oarecare măsură de randamentele pozitive ale titlurilor de stat şi ale obligaţiunilor.
Al doilea fond de pensii de pe piaţă, AZT Viitorul Tău, administrat de Allianz, a pierdut circa 23% din valoarea portofoliului de acţiuni, adică aproximativ 30 mil. lei (7 mil. euro). În cazul fondului AZT însă, scăderea valorii unităţii de fond (VUAN) a fost de 0,7%, în condiţiile în care acţiunile reprezentau doar 10,4% din activele de 1,25 mld. lei ale fondului, la 30 iunie. Astfel, scăderea portofoliului de acţiuni a fost mai uşor absorbită.
Chiar dacă pe termen scurt, acţiunile le pot aduce şi pierderi fondurilor de pensii, pe termen lung investiţiile pe bursă sunt singurele care le pot aduce acestor fonduri randamente peste inflaţie şi peste dobânzile bancare.
Asta teoretic, pentru că practic randamentele şi valoarea pensiei depind foarte mult şi de momentul când participantul la scema de pensii decide să se retragă din activitate şi să-şi vândă unităţile de fond. Dacă momentul ales pică într-un context nefavorabil, atunci pensia poate fi afectată semnificativ, iar suma încasată în final poate fi mai mică decât cea pe care ar fi obţinut-o punând banii la bancă.
Investiţiile externe nu sunt neapărat şi câştigătoare
Calculele mai arată că fondurile care au investit mai mult pe pieţele externe au înregistrat pierderi mai mari decât cele care au investit exclusiv pe piaţa locală. De exemplu, fondul ING avea la finele lunii iunie investiţii de 218 mil. lei în acţiuni locale şi de 118 lei în acţiuni externe. Portofoliul local a scăzut în trimestrul al treilea cu 21,6%, respectiv 47 mil. lei, în timp ce portofoliul extern alcătuit din acţiuni poloneze, austriece sau ungureşti, a scăzut cu 27%. Acţiuni precum OTP (Ungaria) sau GTC (Polonia) au înregistrat scăderi mult mai puternice decât Fondul Proprietatea (FP) sau BRD.
Totuşi, fondurile mari precum cel al ING, sunt obligate practic să iasă pe pieţele externe, pentru a-şi diversifica portofoliile şi pentru a găsi acţiuni lichide. Fondul a cumpărat deja acţiuni FP de 10 mil. euro şi deţine pachete de 1% la cele cinci SIF-uri, astfel că este tot mai greu pentru el să investească pe piaţa locală, dacă nu apar noi companii. Recent, fondul a preluat 5% din acţiunile distribuitorului de medicamente Ropharma Braşov (RPH), însă astfel de oportunităţi de investiţii sunt destul de rare la nivel local.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
