La un an de la câştigarea cursei prezidenţiale americane de către Donald Trump, majoritatea indicilor bursieri din întreaga lume au fost marcaţi de creşteri rar întlânite în istoria pieţelor de capital, alimentate de un complex de împrejurări ce include atât promisiunile privind reforma fiscală americană, o economie mondială ale cărei motoare s-au dovedit mai puternice decât se preconizase iniţial sau profituri în creştere raportate de companii.
Indicele american S & P 500 a crescut cu 20% în această perioadă, cu peste patru puncte procentuale peste media europeană, în vreme ce Asia a fost marea câştigătoare, după ce indicele nipon Nikkei 225, referinţa celei de a treia burse a lumii, afişează un avans de peste 30% în ultimul an.
Aurul - simbolul activelor de refugiu, a scăzut iniţial, coborârea oprindu-se în preajma primelor zile din 2017. Cu toate acestea, de la începutul acestui an activul de refugiu afişează o apreciere de aproape 10%. Reforma fiscală, unul dintre principalele motoare ale creşterii surprinzătoare a burselor lumii, poate fi amânată până în 2019, au anunţat Washington Post şi CNBC, înscriindu-se şi aceasta pe lista promisiunilor netransformate până acum în legi. Scăderea taxei pe profit de la 35% la 20% poate pune însă mare presiune pe deficitul Americii, o ţară definită de altfel de o inegalitate alarmant de mare.
Situaţia politică volatilă din Statele Unite reprezintă un factor de risc pentru pieţele de capital globale, tocmai din perspectiva promisiunilor electorale care stau încă în expectativă, având în vedere contextul din prezent. De alfel, scena politică de la Washington a fost marcată până acum de foarte multe scandaluri: presupusa imixtiune rusească în campania electorală pentru susţinerea lui Trump, demiterea lui Michael Flynn, a directorului FBI James Comey, răspunsul şi poziţionarea lui Donald Trump în legătură cu violenţele din timpul marşului neonazist din Charlottesville sau schimbarea multor colaboratori importanţi din administraţie: Reince Priebus, Sean Spicer, Anthony Scaramucci şi Steve Bannon. Rata de încredere în Trump râmâne în jurul a 35-38%, cel mai mic nivel de când se fac măsurători de acest gen.
Imediat după închiderea urnelor, o planetă întreagă urmărea numărarea voturilor. Atunci când Hillary Clinton a pierdut statul Florida, era destul de clar că unul dintre cele mai mari cutremure politice din istoria recentă avea să fie anunţat oficial peste câteva ore.
Donald Trump urma să fie cel de al 47-lea preşedinte al Americii, iar cotaţiile futures alunecau cu viteză în teritoriul negativ. Deodată însă severitatea scăderilor a început să se diminueze, iar dezastrul bursier imediat la care se aşteptau mulţi analişti părea că se amână.
Mai mult, în câteva zile creşterile au început să domine majoritatea burselor lumii, alimentate de optimisul de la New York, iar încet-încet raliul s-a instalat la nivel mondial.
Investitorii păreau acum să nu mai pună în prim plan impredictibilitatea măsurilor şi discursurilor protectţioniste cu care urma să se instaleze Trump la Casa Albă, ci să pună mai mult accent pe promisiunile noii administraţii privind scăderea impozitelor pentru companii, anumite scutiri de impozit sau dereglementare puternică a sistemului financiar.
grigore.ivan@zf.ro
