Nokia, care la începutul anilor 2000 domina deja autoritar piaţa mondială de telefoane mobile, se transformase deja într-o corporaţie care se complăcea cu situaţia existentă şi în care birocraţia înflorea.
Sediul central din Finlanda era deja cunoscut la acea dată sub supranumele de „Palatul PowerPoint“, managementul de mijloc fiind obsedat de politici interne şi de prezentările PowerPoint, scrie Financial Times într-un articol denumit „Capăt de drum“, dedicat achiziţiei companiei finlandeze de către Microsoft. Cea mai mare companie de software din lume a anunţat săptămâna trecută că va cumpăra divizia de telefoane mobile Nokia pentru 5,4 miliarde de dolari.
Povestea Nokia este „o tragedie greacă“, afirmă şi sociologul Riitta Nieminen-Sundell, care a lucrat în cadrul companiei până în 2005. „Nokia rămâne totuşi o companie care a educat una sau două generaţii de manageri în businessul internaţional, inoculându-le ideea că finlandezii pot reuşi şi că nu suntem doar o ţară mică de lângă Suedia, aproape de Rusia.“
„Palatul Nokia s-a prăbuşit. A fost o mare fortăreaţă şi încă mai sunt elemente uriaşe în jur din care se mai poate construi ceva“, a spus Valtteri Halla, care a condus dezvoltarea sistemului de operare MeeGo de la Nokia şi care acum este director de tehnologie la start-up-ul Leia Media.
În căutarea unui ţap ispăşitor pentru declinul Nokia, tabloidele finlandeze l-au pus pe prima pagină pe Stephen Elop, actualul CEO al companiei, care anterior a fost director în cadrul Microsoft. El a preluat conducerea Nokia în urmă cu trei ani cu misiunea de a aduce din nou pe creştere compania. Însă în scurt timp, Elop, de origine canadiană, a aliat producătorul finlandez de telefoane mobile cu fostul său angajator şi a ales sistemul de operare Windows pentru smartphone-urile Nokia. Astfel, el a abandonat dezvoltarea internă a unui sistem de operare şi a evitat utilizarea software-ulului Android de la Google.
Scopul alianţei era ca prin intermediul resurselor materiale ale Microsoft şi cu dispozitivele şi experienţa Nokia în design cele două companii să formeze al treilea „ecosistem“ de smartphone-uri. Au reuşit să facă acest lucru, însă în ceea ce priveşte cota de piaţă strategia celor doi a eşuat.
În acelaşi timp, vânzările telefoanelor feature Nokia, care reprezintă afacerea de bază a companiei, au scăzut considerabil pe pieţe precum China şi India.
Pe fondul acestei situaţii, finlandezii l-au acuzat pe Elop că a făcut în aşa fel încât Microsoft să fie singurul cumpărător pentru Nokia. Dar, în pofida problemelor din ultimii ani ale companiei, realitatea este mult mai complexă. Vina aparţine de asemenea şi executivilor anteriori, care sub conducerea fostui preşedintele şi CEO Nokia, Jorma Ollila, au salvat prima oară compania de la prăbuşire.
Declinul Nokia în România
Cel mai bun an al Nokia în România a fost 2007, când finlandezii aveau o cotă de 60-70% din piaţa de profil din România şi au vândut undeva între 2,5 şi 2,8 milioane de unităţi, a declarat pentru ZF Dan Ştefănescu, proprietarul Gersim Impex, cel mai mare distribuitor local de telefoane mobile. „În 2007 piaţa a fost de aproximativ patru milioane de unităţi, iar Nokia avea 60-70% din piaţă“, a spus Ştefănescu.
Declinul Nokia a început cu anul 2008, după ce în anul precedent Apple a lansat primul său iPhone. Anul trecut cota de piaţă a Nokia în România, calculată după numărul de unităţi vândute, era de aproximativ o jumătate din cât avea compania în 2007, adică sub 30%, potrivit lui Ştefănescu. „Nokia a vândut anul trecut în România aproximativ un milion de telefoane mobile“, a estimat Ştefănescu.
„Volumul vândut este foarte mare, dar din punct de vedere valoric este foarte probabil ca şi Apple, cu un număr foarte mic de terminale, să fie înaintea lor în clasament. Liderul pieţei este Samsung.“ În acest an Nokia ar putea vinde 700.000-800.000 de telefoane în România, crede Ştefănescu. Compania sud-coreeană Samsung este liderul pieţei locale de telefoane mobile, inclusiv pe segmentul smartphone.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
