După doi ani de „logodnă“, în care un partener venea cu telefoanele şi celălalt cu software-ul, Nokia şi-a legat definitiv destinul de Microsoft, ambele companii făcând eforturi pentru a mai avea un cuvânt de zis pe piaţa ultracompetitivă a telefoniei mobile. Microsoft va plăti 5,44 miliarde de euro (7,2 miliarde de dolari), bani gheaţă, pe practic jumătate din afacerile Nokia, preluând totodată şi un portofoliu consistent de brevete de invenţie, scrie Bloomberg.
Un număr de 32.000 de salariaţi ai Nokia vor fi transferaţi la Microsoft. CEO-ul Nokia însuşi, Stephen Elop, va reveni şi el la compania americană, după trei ani în Finlanda, pentru a conduce divizia de telefonie mobilă. Elop a fost în trecut directorul diviziei de software de afaceri a Microsoft, iar acum este văzut ca un potenţial succesor al lui Steve Ballmer. Actualul şef al Microsoft, care deţine postul din anul 2000, a spus recent că se va retrage în cel 12 luni.
„Este un pas îndrăzneţ către viitor – o mutare win-win pentru angajaţi, acţionari şi consumatori ai ambelor companii“, a declarat Ballmer. El a descris achiziţia Nokia ca un eveniment-cheie în transformarea companiei dintr-un producător de software într-un furnizor de dispozitive şi servicii.
Risto Siilasmaa, şeful boardului Nokia şi CEO interimar, a spus că negocierile cu Microsoft au început în ianuarie-februarie, iar în final opţiunea vânzării a fost aleasă deoarece reprezenta cea mai bună soluţie pentru companie şi acţionari. El a negat că Elop, care a plecat de la Microsoft în 2010 pentru a prelua conducerea Nokia, ar fi fost o „cârtiţă“ trimisă pentru a pregăti terenul, potrivit Financial Times.
Pentru Microsoft, preluarea Nokia va reprezenta un pariu substanţial pe hardware, într-un moment când scăderea vânzărilor de PC-uri îi ameninţă cererea pentru sistemul de operare Windows.
Ultimul pionier a ieşit din peisaj
Astfel, compania americană va deveni ultimul dezvoltator de sisteme de operare pentru smartphone-uri care îşi face intrarea în producţie. Apple îşi asamblează propriile telefoane, pe care le echipează cu sistemul iOS. Google a dobândit propria serie de telefoane pentru sistemul propriu de operare, Android, anul trecut, prin preluarea Motorola Mobility.
Odată cu finalizarea tranzacţiei, care necesită aprobarea acţionarilor, ultimul dintre pionierii industriei de telefonie mobilă, respectiv Motorola, Nokia şi Ericsson, se va despărţi de domeniul în care s-a consacrat. Ericsson a produs telefoane în parteneriat cu Sony timp de un deceniu, dar a renunţat la această afacere tot anul trecut. Conducerea producătorului canadian BlackBerry, altă dată preferatul mediului de business, ia acum în calcul vânzarea companiei.
Cu ce rămâne Nokia
Acordul cu Microsoft prevede şi că Nokia va ceda timp de 10 ani licenţele pentru invenţiile asociate telefoanelor mobile, în schimbul sumei de 1,65 miliarde de euro. După vânzarea diviziei de telefoane, Nokia va rămâne cu 56.000 de angajaţi şi se va concentra pe activităţile din domeniul echipamentelor pentru reţele de telecomunicaţii, derulate până recent în parteneriat cu nemţii de la Siemens. Nokia a preluat anul acesta participaţia Siemens la compania mixtă, pe care a redenumit-o Nokia Solutions and Networks. Cei mai mari concurenţi pe acest segment sunt tot foşti sau actuali producători de telefoane, respectiv Ericsson, Alcatel-Lucent, Huawei şi ZTE.
Oficialii companiei Nokia au anunţat şi că vor păstra divizia de servicii de navigaţie, numită HERE, cât şi cea de dezvoltare de tehnologii.
De la hârtie la cabluri şi la cele mai vândute electronice
Compania Nokia a fost înfiinţată în 1871, preluând denumirea râului Nokianvirta, şi a parcurs peste 100 de ani ca producător de hârtie, cauciucuri, cizme de cauciuc şi cabluri.
Nokia a produs în anul 1987 primul telefon mobil, denumit Mobira Cityman. Telefonul a fost poreclit mai târziu „Gorba“, după apariţia unei fotografii în care fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov folosea terminalul finlandez. Dispozitivul avea o greutate de 800 de grame şi un preţ de 24.000 mărci finlandeze, echivalentul curent a 4.650 euro.
În 1992, Nokia a vândut afacerile care nu aveau legătură cu telefonia mobilă şi a lansat primul telefon GSM. Cel mai mare succes al companiei a fost Nokia 1100, lansat în 2003, care s-a vândut în 250 milioane de unităţi şi este până în ziua de azi cel mai de succes produs electronic de consum la nivel mondial. Vlad Popescu
Nokia în secolul XXI: cotă de piaţă în scădere şi mutarea producţiei în Asia
Nokia a fost lider pe piaţa mondială a telefoanelor mobile de la sfârşitul anilor ‘90 până în 2012, când a fost detronată de Samsung după mai mulţi ani de declin, începând de la apariţia iPhone, în 2007.
Capitalizarea de piaţă a Nokia a atins nivelul record în 2008, la 250 miliarde de dolari, dar a scăzut cu peste 90% în ultimii cinci ani, declin reflectat şi de preţul agreat în tranzacţia cu Microsoft.
Directorul general al Nokia, Stephen Elop, numit în 2010 cu misiunea de a revigora afacerile companiei în domeniul smartphone, a luat o serie de decizii controversate în Finlanda, care au prefigurat vânzarea diviziei de telefoane mobile către Microsoft.
Anterior, Elop a fost vicepreşedinte la Microsoft pentru divizia business, fiind responsabil de pachetul de software Office. După preluarea conducerii Nokia, executivul de naţionalitate canadiană a renunţat la sistemele de operare utilizate de grupul finlandez, adoptând platforma Windows Phone dezvoltată de Microsoft printr-un parteneriat strâns între cele două companii, marii întârziaţi ai revoluţiei mobile.
Nokia şi Microsoft au o relaţie strânsă datorită lui Stephen Elop, fost director la compania americană şi arhitectul acordului prin care Nokia a pus Windows pe smartphone-urile proprii. AFP/Mediafax Foto
Deşi asocierea a impus platforma Microsoft ca al treilea jucător pe piaţa smartphone, Windows Phone depăşind în acest an BlackBerry - un alt lider decăzut -, mica victorie este una amară având în vedere că Apple şi Google controlează 90% din sector, iar creşterea tot mai timidă a pieţei pare să fie de partea producătorilor chinezi de terminale low-cost. Sistemul de operare Windows Phone a ajuns la o cotă de piaţă de 3,7% în trimestrul al doilea, cu 8,7 milioane de smartphone-uri comercializate - aproape dublu faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut - marea majoritate produse de Nokia.
După instalarea la Nokia în 2010, Elop a anunţat peste 20.000 de concedieri şi a închis toate unităţile de producţie din Europa, transferând activităţile în locaţii care oferă costuri mai mici, precum India şi China. Parte a programului de restructurare, Nokia a anunţat în luna septembrie a anului 2011 închiderea fabricii din România, din Cluj, şi concedierea a 2.200 de angajaţi. Grupul finlandez începuse producţia la Jucu, Cluj, în februarie 2008, investiţia în fabrică ridicându-se la 60 milioane euro.
Elop a demisionat din funcţia de CEO al Nokia odată cu anunţarea tranzacţiei şi va reveni la Microsoft, unde va conduce divizia de produse electronice şi servicii conexe. Pe lângă smartphone-uri, divizia va produce consola de jocuri video Xbox şi tabletele Surface. Canadianul este totodată unul dintre principalii candidaţi la funcţia de CEO al Microsoft, Steve Ballmer anunţând recent că va demisiona în termen de 12 luni.
Investitorii se bucură, analiştii spun că Nokia şi Microsoft au prins ultimul tren
Anunţul tranzacţiei a fost primit cu entuziasm de investitori, acţiunile Nokia crescând cu 45% în deschiderea bursei de la Helsinki, cea mai bună evoluţie din 1991. Analiştii au salutat de asemenea decizia Microsoft de a intra în activitatea de producţie a telefoanelor, apreciind sinergia dintre experienţa în software a companiei americane şi cea în hardware a finlandezilor.
Ian Fogg, analist la firma IHS Electronics & Media, a declarat pentru BBC că strategia Microsoft este una cu riscuri mari, dar oferă şi posibilitatea unei recompense mari. „Noua companie are un drum lung în faţă pentru a aduce Windows Phone într-o poziţie de concurent viabil pentru Android şi iPhone“, a spus el.
În al doilea trimestru din 2013, Nokia a livrat 7,4 milioane telefoane cu Windows, în timp ce Apple a vândut 31,2 milioane de iPhone-uri, iar numărul de unităţi vândute cu sistemul Android a fost de 185 de milioane.
De aceeaşi părere a fost şi Ben Wood, analist-şef la CCS Insight. „Cum telefoanele mobile sunt platformele cu cea mai rapidă creştere, considerăm mutarea un pariu curajos, dar întru totul necesar, al Microsoft. Segmentul telefoanelor mobile trebuie să fie de bază pentru businessul Microsoft pe viitor.“
Alţi analişti au considerat însă că ambele companii s-au trezit prea târziu pentru a mai putea concura cu ceilalţi jucători de pe piaţa telefoanelor. „Întrebarea este dacă din două companii slabe iese una puternică. Eu mă îndoiesc“, apreciază Paul Budde, consultant în telecomunicaţii, citat de Bloomberg.
„Atât Nokia, cât şi Microsoft au ratat trenul smartphone-urilor şi este extrem de dificil să vină din urmă acum.“
În Finlanda, vestea a lovit dur chiar şi în investitorii care o vedeau ca pe o ultimă speranţă pentru Nokia, cândva cel mai mare angajator din ţară şi un mare contributor la PIB.
„Sunt ambivalent, pentru că sunt finlandez. Ca finlandez, nu pot agrea această înţelegere. Pune punct unui capitol din povestea Nokia“, a declarat Juha Varis, manager de portofoliu la Danske Capital, un fond care deţine şi acţiuni la Nokia.
„Pe de altă parte, poate a fost ultima ocazie să mai vândă ceva“, a adăugat el, citat de Thomson Reuters.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
