♦ În primul trimestru din 2023 creşterea pieţei de e-commerce a fost de 5,6%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2022 ♦ „Trendurile de creştere de peste 10%, cu două cifre, probabil că au dispărut şi trebuie să ne obişnuim cu asta.“
În primul trimestru al anului 2024, piaţa naţională de comerţ electronic a înregistrat o creştere medie a volumelor de comenzi de 4,7%, comparativ cu acelaşi trimestru din 2023, arată o analiză realizată pe eşantionul de date gestionate de platforma Innoship - parte a grupului Alsendo, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa soluţiilor de management al livrărilor dedicate magazinelor e-commerce din Europa Centrală şi de Est.
„Am analizat peste 24 de milioane de livrări aferente a 220 de magazine online. Astfel, comparând trimestrul unu din 2024 cu trimestrul unu din 2023, creşterea sectorului de e-commerce domestic - neinfluenţat de traficul internaţional - este de peste 4,7%. Analiza indică o creştere moderată a începutului de an 2024 faţă de anul precedent, când creşterea a fost de 5,6% comparativ cu 2022. Asta arată că trendurile de creştere de peste 10%, cu două cifre, probabil că au dispărut şi trebuie să ne obişnuim cu asta“, a spus Daniel Nicolae, cofondator şi CEO al Innoship în cadrul evenimentului ZF eCommerce Summit 2024.
În ceea ce priveşte dinamica livrărilor internaţionale din rândul companiilor din România, principalele ţări pentru comenzile transfrontaliere rămân Ungaria, Bulgaria şi Grecia.
„Dacă ne uităm cross-border să vedem unde vând retailerii din România, în ţările apropiate, Bulgaria vine cu o creştere de 38% în primul trimestru din 2024 - şi probabil că influenţa marketplace-ului eMAG aduce această creştere-, iar Ungaria cu 49% creştere. În Grecia avem creştere de 14%, deci se duc volume consistente în fiecare zi către Grecia de la retaileri români“, a punctat Daniel Nicolae.
El a explicat că piaţa de e-commerce se află într-o perioadă „de cotitură“ în Europa, în sensul în care businessul din China a intrat „agresiv“ pe pieţele europene şi astfel este nevoie ca magazinele online, legiuitorii şi guvernele să lucreze împreună pentru a „proteja“ jucătorii locali activi în sectorul comerţului electronic.
„E un joc de echipă între comercianţi, autorităţi şi ceea ce fac guvernele. Comercianţii vor trebui să creeze această relaţie personală şi să se reorienteze către categorii de produse unde pot crea o poveste şi o relaţie. Întrebarea e dacă guvernele ar trebui să facă ceva sau nu? Suntem singuri sau suntem împreună? În Marea Britanie am văzut acţiuni clare ale guvernului în ceea ce priveşte operatorii din China şi probabil ar trebui să ne întrebăm, împreună cu ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online), să fim mai vocali. Sunt categorii de produse unde dificultatea va fi din ce în ce mai mare şi comercianţii va trebui să renunţe rapid la ele. Vor trebui să se reorienteze spre categorii pentru care pot crea poveste şi ataşament. Iar din perspectiva modului în care se serveşte clientul, este adopţia de lockere şi opţiuni suplimentare precum livrarea la punct fix, de la cât mai mulţi furnizori din piaţă. Asta va păstra o putere de negociere a retailerilor locali când vine vorba de achiziţia serviciilor.“
Legat de livrare, consumatorii din online au început să prefere în număr mai mare ridicarea coletelor de la lockere, astfel că dacă în primul trimestru al anului 2023 doar 12% din totalul comenzilor erau preluate de clienţi din lockere, acest procent a crescut la 15% în primul trimestru al anului 2024.
„Adopţia lockerelor, într-un pool de 220 de retaileri, nu am inclus eMAG sau OLX, are o creştere de la 12% în T1 din 2023 la 15% în T1 din 2024, din total livrări. Cu 7 din 10 consumatori ridicând coletul din lockere în primele 24 de ore. Însă, diversitatea pentru soluţiile de livrare este un focus şi o să crească. E clar că noi ne poziţionăm într-o curbă de creştere. Dacă ne uităm la ţările învecinate vedem că sunt undeva la 50% din livrările zilnice în lockere (spre exemplu în Polonia) şi asta înseamnă că e o perioadă pură de creştere pentru livrarea la puncte fixe“, a mai spus Daniel Nicolae.
Pe de altă parte, performanţa curierilor la livrare în primul trimestru din 2024 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023 a înregistrat o scădere de 3,5% din perspectiva livrării la timp.
„Referitor la principalul indicator de performanţă în sectorul de curierat, livrarea la timp (On Time Delivery), primul trimestru al anului 2024 a înregistrat o scădere semnificativă comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023. Acum dacă livrările influenţate de retailerii din China aduc acest impact aş spune că da, pentru că numărul de colete şi de comenzi plasate în fiecare zi de către aceşti jucători în piaţa locală e suficient de mare încât să genereze o astfel de scădere. Pe de o parte, dacă ne uităm la piaţa de e-commerce generală în România, influenţată de jucătorii internaţionali, avem probabil cifre mult mai mari decât cifrele pe care le-am dat eu. Retailerii locali sunt într-o creştere limitată, piaţa de curierat absoarbe întregul trafic şi ne întrebăm dacă poate să şi susţină calitatea, pentru că analizeze şi datele spun că e o scădere de calitate.“
Despre plăţile ramburs la cumpărăturile online, Daniel Nicolae a spus că acestea au înregistrat o scădere graduală. Astfel, dacă în primul trimestru al anului 2023, 52,5% din totalul expedierilor erau achitate prin ramburs, în primul trimestru al anului 2024 procentul a scăzut la 50,2%.
„În decursul a 12 luni, s-a observat o reducere de 2% în numărul de livrări efectuate cu plata ramburs. Această tendinţă se menţine constantă, ratele scăzând într-un ritm similar şi în 2023 comparativ cu 2022. Dacă comparăm cu Polonia, cash on delivery este 22%, iar în Cehia este 36%. Preconizăm că această tendinţă de scădere va continua în anii următori, dar cu o încetinire a ritmului, anticipându-se o stabilizare a procentului expedierilor cu plată ramburs în jurul valorii de 41% până în 2030. Cele mai semnificative scăderi ale utilizării rambursului, cu peste 10% într-un singur an, au fost înregistrate de companiile care au reuşit să câştige încrederea consumatorilor români printr-o poziţionare strategică pe piaţă şi o orientare către client“, a explicat cofondatorul Innoship.
