Comerţul global trece prin cea mai dificilă perioadă de după Marea Recesiune, iar acest lucru are impact direct asupra activităţii fabricilor din cele mai mari economii ale lumii, SUA şi zona euro, inclusiv Germania.
Spre zona euro se duce cea mai mare parte a exporturilor româneşti, iar de acolo vin în România investiţii în industrie, servicii şi locuri de muncă şi tehnologie.
Pentru fabricile americane, reducerea exporturilor şi a comenzilor interne a făcut ca luna aceasta să fie cea mai slabă din ultimii trei ani. În zona euro, activitatea din industrie a încetinit până la limita stagnării. Şi aici, fabricile au acuzat cererea externă slabă şi inerţia comenzilor. Mai grav, tot în februarie încrederea companiilor germane a scăzut cu cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. Managerii sunt copleşiţi de temerile privind băncile europene, de incertitudinea pe care o creează dobânzile negative şi de perspectiva încetinirii creşterii economiei globale.
În Germania, cea mai mare economie europeană şi motorul de creştere al zonei euro, indicatorul institutului ifo pentru climatul de afaceri a scăzut de la 107,3 puncte în ianuarie la 105,7 puncte în februarie. Indicatorul este acum la cel mai redus nivel din decembrie anul trecut, potrivit Financial Times. Şi indicele aşteptărilor, care ia în calcul proiecţiile companiilor pentru următoarele şase luni, a scăzut de la 102,4 puncte la 98,8 puncte, cea mai joasă cotă din 2012. Reducerea este cea mai accentuată din ultimii cinci ani.
De când a început anul, băncile, şi în special Deutsche Bank, sunt în centrul îngrijorărilor din cauza temerilor privind impactul pe care
l-ar putea avea asupra veniturilor lor dobânzile negative. Pesimismul a fost alimentat şi de temerile legate de încetinirea economiei globale, companiile germane fiind jucători de top în comerţul global.
„Aceasta este prima dată din octombrie 2014 când indicatorul aşteptărilor coboară sub 100 de puncte, ceea ce semnalizează riscuri severe pentru economie. Coborârea sub 100 este în special alarmantă, deoarece a fost până acum un semnal destul de precis de recesiune. Dacă indicatorul rămâne jos şi în martie, nu va fi de bine”, spune Claus Vistesen, analist la Pantheon Macroeconomics.
Pentru Jennifer McKeown, analist la Capital Economics, evoluţia acestor indicatori este încă un motiv pentru care BCE va trebui să furnizeze stimul suplimentar.
Accentuată a fost în special scăderea indicelui privind industria manufacturieră, deşi evoluţii negative s-au observant şi în sectorul comerţului.
În zona euro, un indicator calculat de Markit pentru activitatea din industria manufacturieră a coborât de la 52,3 puncte în ianuarie la 50,2 puncte în februarie, cea mai joasă cotă din ultimele 15 luni. Nivelul de 50 de puncte este diferenţa între creştere şi scădere a activităţii. Directorii de achiziţii, cei pe ale căror afirmaţii se bazează Markit pentru a-şi calcula indicele, au atribuit încetinirea cererii externe slabe şi comezilor de export ajunse aproape de stagnare. Spre comparaţie, în sectorul serviciilor indicele activităţii a urcat de la 55 de puncte la 55,1 puncte.
Scăderea comenzilor este un semnal ca pot urma noi reduceri de preţuri, aceasta când una din marile temeri ale BCE este apariţia deflaţiei.
Economiştii intervievaţi de Reuters au văzut şanse egale ca BCE să-şi majoreze în martie programul de achiziţii de active, acum de 60 de miliarde de euro pe lună. De asemenea, ei văd aproape ca sigură încă o scădere a dobânzii pentru depozite, aflată deja adânc în teritoriul negativ.
„Când te uiţi la indicatorii anticipativi, toţi sugerează că vom vedea încă o încetinire în martie, ceea ce ar putea duce creşterea PiB-ului în jos la 0,2%”, spune Chris Williamson, economist şef la Markit.
SUA, unde câteva state sunt deja în recesiune, un indicator al activităţii din industria manufacturieră a scăzut în trei din ultimele patru luni şi a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii şase ani, ceea ce va pune presiuni pe Rezerva Federală americană să se abţină de la a majorara dobânzile în martie.
Companiile susţin că nu au fost afectate de vremea capricioasă ci de aprecierea dolarului, de scăderea accentuată a exporturilor şi de incertitudinile legate de perspectivele economice generale, care încurajează clienţii să-şi amâne deciziile de cheltuieli.
Unii analişti speculează că prăbuşirea comenzilor pentru echipamente din partea industriilor petroliere din SUA şi Canada au lovit activitatea fabricilor americane mai durt decât s-a estimat.
„Fabricile americane raporteză cele mai dificile condiţii de afaceri din ultimii trei ani. Fiecare indicator, de la producţie şi comenzi la exporturi, locuri de muncă, stocuri şi preţuri, trimite semnale de alarmă despre sănătatea industriei manufacturiere”, spune Chris Williamson.
Companii mai ales din sectorul serviciilor au continuat să facă angajări, dar alţi indicatori arată că economia se apropie de stagnare, scrie The Guardian.
Williamson crede că fabricile vor începe să efectueze disponibilizări dacă situaţia persistă.
