Jozsef, un inginer maghiar în vârstă de 30 de ani, lucrează la singura centrală nucleară a Ungariei. El este recunoscător pentru că are un loc de muncă sigur care-i aduce un salariu semnificativ mai mare decât media naţională. Ungurii nu au fost niciodată fani convinşi ai Rusiei.
Însă Jozsef ştie cui trebuie să-i mulţumească pentru locul de muncă: lui Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, care ieri a venit la Budapesta, o vizită rară într-o ţară membră a UE, scrie The Guardian.
Putin şi premierul ungar Viktor Orban au încheiat anul trecut un acord, iniţial cu condiţii secrete, privind extinderea centralei nucleare de la Paks cu tehnologie rusească şi cu credite de 10 miliarde de euro date de Moscova. După ce a urcat în cariera politică cu discursuri antiruseşti, Orban a devenit unul dintre cei mai constanţi susţinători ai lui Putin în cercurile UE.
Însă nu doar în Ungaria se întorc ruşii. Mai peste tot în Europa, şi în special în Europa Centrală şi de Est, Kremlinul îşi construieşte capete de pod în vremuri în care relaţiile dintre Rusia şi Vest sunt cele mai tensionate de după era comunistă.
Rusia îşi proiectează activ influenţa în Balcani, în particular în Serbia şi Bosnia, şi cultivă legături cu partide din spectrul de stânga şi de dreapta mai departe în vestul Europei.
În Ungaria nu există licitaţii, niciun război al ofertanţilor pentru proiectul nuclear, nici măcar o dezbatere publică. Ungurii au aflat primele veşti despre centrala lor de pe site-urile ruseşti. „Ştiu doar ce am văzut la televizor. Nu ştiu cum s-a făcut afacerea“, a spus Jozsef.
„Nu ştiam despre afacere“, recunoaşte şi Áttila Azódi, comisarul maghiar pentru energie şi profesor de inginerie nucleară. „Există, cu siguranţă, motive pentru aceasta, având în vedere situaţia internaţională. Va trebui să-l întrebaţi pe premier pentru a înţelege detaliile“, a spus el.
Rusia asigură 80% din consumul de gaze naturale al Ungariei. Dacă lucrurile merg conform planului la Paks, în ceva mai mult de zece ani tehnologia şi inginerii ruşi vor asigura şi 56% din electricitatea Ungariei.
Orban pare relaxat cu această dependenţă. El este liderul unei ţări membre a NATO şi UE, dar unul care manifestă dispreţ faţă de „democraţia liberală“ a Occidentului şi vede în Putin un lider care trebuie admirat şi imitat.
Când John McCain, senator american, i-a reproşat înclinarea către Moscova, Orban, potrivit unei surse care a asistat la discuţie, a replicat: „Nu-mi pasă de ceea ce credeţi. Nu contaţi. Rusia contează din cauza energiei. Germania contează din cauza locurilor de muncă.“
Vizita de ieri a lui Putin la Budapesta este a doua făcută de liderul rus într-un stat al UE de la începerea conflictului din Ucraina. Prima a fost anul trecut în Austria, unde a fost primit cu deschidere de un govern care s-a opus sancţionării Rusiei de către UE.
Dacă Ucraina a devenit un câmp de luptă între Rusia şi Occident, ceea ce se întâmplă în Budapesta dă impresia locului de joacă al combatanţilor. Siteurile şi mijloacele de socializare online mustesc de propagandă rusească, de teorii ale conspiraţiei şi de paranoia. Partidul neo-fascist Jobbik, al doilea ca mărime din parlament, este vizibil pro-rus şi chiar se mândreşte cu aceasta. Cel mai important membru al acestui partid în Parlamentul European este acuzat că este agent al Rusiei.
„Este surprinzător cât de făţisă este influenţa Rusiei. Ruşii ne fac de râs. Orban a devenit papiţoiul lui Putin. Crede că poate învrăjbi estul cu vestul“, apreciază Péter Krekó, analist politic maghiar la Political Capital.
Kremlinul lui Putin finanţează cu împrumuturi Frontul Naţional din Franţa, o formaţiune de extremă dreapta. În spectrul de stânga, Moscova are legături strânse cu noul govern al Greciei condus de Alexis Tsipras. Ministrul grec de externe a declarat că Rusia poate fi „aliatul economic şi militar“ al Greciei.
În Serbia şi Bosnia, politicieni ruşi, militari şi grupuri de lobby din domeniul energiei influenţează deciziile politice şi împiedică cursul acestor state spre UE.
Unii diplomaţii şi oficiali europeani şi americani sunt convinşi că ruşii influenţează ONG-urile care fac campanie contra fracturării hidraulice sau contra acordului commercial dintre SUA şi UE. Alţii spun că ruşii au încurajat pe tăcute mişcările secesioniste din Marea Britanie şi Spania.
Printre liderii europeni, „agenţii“ care ajută, poate fără să ştie, interesele Rusiei sunt descrişi ca „idioţii folositori ai lui Putin“.
Cu ajutorul televiziunii finanţate generos şi prin propagandă prin alte mijloace mass-media, Kremlin influenţează argumentele privind Ucraina, adesea câştigând opinia publică europeană.
„Este dincolo de ironie. Îl poţi auzi pe Putin spunând că trebuie să acţioneze în Ucraina pentru a opri fascismul în timp ce el îi finanţează pe fasciştii din toată Europa. Suntem aşa naivi aici în vest!“, a exclamat un oficial de rang înalt din Comisia Europeană.
Un alt oficial al CE, responsabil cu supravegherea politicilor Rusiei, a explicat: „Aceste evoluţii fac parte dintr-o strategie care depăşeşte conflictul din Ucraina. Retorica naţionalistă se dezvoltă în Rusia de ani de zile. Ajutând extrema dreaptă, scopul este de a submina valorile şi principiile noastre. Este foarte îngrijorător“.
Experţi ruşi, precum academicianul Anton Şekhovtsov, notează că legăturile dintre naţionaliştii ruşi şi extrema dreaptă europeană au apărut încă din 1990. Statul rus a devenit interesat să coopereze cu extrema europeană în 2004, a precizat el. Alegerile din regiuni secesioniste şi sprijinite de Rusia precum Abkhazia şi Transnistria din Georgia şi Moldova sunt supravegheate şi validate de politicieni de extremă dreapta din UE.
Acest parteneriat avea o componentă ideologică, având în vedere conservatorismul social al elitei ruseşti – homofobia, antimigraţionismul şi opoziţia faţă de UE şi SUA.
Konstantin Malofeev, un prosper oligarh rus, un susţinător al lui Putin şi un naţionalist extremist care a spus că Ucraina este o creaţie artificială, pare să fie o figură centrală în finanţarea rusească a susţinătorilor din Europa. El a finanţat şi a participat la un eveniment organizat anul trecut la un palat habsburgic vienez pentru liderii europeni de extremă dreapta dedicate împlinirii a 200 de ani de la alianţa dintre ţarul rus, împăratul austro-ungar şi regele Prusiei în urma înfrângerii lui Napoleon. Malofeev a ajutat, de asemenea, la finanţarea insurgenţilor din Ucraina. Unii dintre liderii acestora sunt foşi angajaţi de-ai săi. La un alt eveniment organizat de el la Moscova a participat Panos Kammenos, noul ministru grec al apărării.
