Criza datoriilor a adus tensiunile la cote maxime în Europa, iar oficialii de la Berlin par a fi cei mai nervoşi. Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a dezlănţuit un atac fără precedent asupra FMI acuzând instituţia că aruncă în stânga şi în dreapta cu bani de parcă ar împrăştia confeti. De asemenea, politicienii germani îi cer Spaniei să spună clar dacă vrea să fie salvată. Ca o voce a raţiunii, Josepf Stiglitz, laureal al Premiului Nobel pentru Economie, avertizează că Europa riscă să intre în criză de timp.
"FMI se transformă dintr-un mecanism de lichiditate într-o bancă. Astfel, nu se respectă nici limitele rolului instituţional şi legal al instituţiei, nici cele ale capacităţii acesteia de a gestiona riscurile", se arată într-un raport al Bundesbank, banca centrală cu cea mai mare influenţă din UE după BCE, scrie The Telegraph.
Oficialii băncii notează că FMI a făcut bine că s-a implicat în salvarea Greciei, Irlandei şi Portugaliei, dar atenţionează asupra relaxării monitorizării şi că standardele "au intrat la apă". Nivelul creditării riscă să "copleşească structura instituţională a FMI", avertizează raportul.
Atacul fără precedent al Bundesbank a produs consternare la Washington, unde-şi are sediul FMI. Reprezentanţii statelor membre ale instituţiei, în special ai celor din Asia şi America de Sud, cred că FMI face de fapt ceea ce ar trebui să facă Germania asumându-şi o mare parte din riscuri pentru a ţine închegată zona euro.
De altfel, unii oficiali ai FMI sunt iritaţi de cum instituţia a ajuns să fie implicată în programe de salvare cu erori de construcţie. Fondul a refuzat să mai împrumute Grecia, atenţionând că economia acestui stat aflat în pragul falimentului nu-şi va reveni sustenabil decât dacă structurile europene îşi asumă pierderi.
Tensiunile dintre Berlin şi FMI sunt evidenţiate de o notă a ministerului german de finanţe, văzută de presă, în care creditorul este botezat "Fondul de Maximizare a Inflaţiei" după ce acesta a sugerat că impulsionarea inflaţiei ar putea ridica de la pământ economia lumii.
Lagarde: Liderii lumii trebuie să facă mai mult pentru a domoli criza
"Ofensiva" Bundesbank vine după ce directorul general al FMI Christine Lagarde a cerut luarea urgentă de măsuri pentru a preveni ca turbulenţele economice şi financiare din anumite regiuni să ia amploare mondială.
Lagarde apreciază că planurile de stimulare şi protecţie aplicate de băncile centrale din zona euro, SUA şi Japonia ajută, dar nu sunt suficiente pentru a asigura recuperarea. Ea acuză faptul că incertitudinile legate de capacitatea autorităţilor şi politicienilor de a-şi respecta promisiunile pun sub presiune economia mondială. Despre europeni, şefa FMI a spus că ei trebuie să-şi activeze noul mecanism anticriză. Americanii ar trebui, în schimb, să evite "înăsprirea dramatică" a politicilor fiscale la sfârşitul acestui an. Eşecul în a acţiona va arunca ţara de pe un "vârf fiscal" - astfel denumesc analiştii perioada de la sfârşitul anului în care se vor activa reduceri automate de cheltuili şi vor expira o serie de facilităţi fiscale, ceea ce va frâna puternic economia, cu efecte negative la nivel mondial.
"În zona euro pieţele s-au înviorat. Acum acestea vor să vadă implementare coordonată - mai mulţi jucători jucând acelaşi joc. Aceasta înseamnă că liderii zonei euro trebuie să-şi respecte promisiunile din iunie, acelea de a infiinţa un mecanism unic de supraveghere şi de a permite recapitalizarea directă a băncilor", a spus Lagarde.
Berlinul îi cere Spaniei răspunsuri clare
Pentru Berlin, un alt subiect care a devenit enervant este Spania. Michael Meister, unul dintre liderii Uniunii Creştin-Democrate, partidul cancelarului Angela Merkel, i-a cerut premierului spaniol Mariano Rajoy să renunţe la declaraţiile ambigue şi să spună clar dacă Spania are nevoie sau nu de bailout.
"Trebuie să ne spună care este situaţia. Rajoy în mod clar are o problemă de comunicare. Dacă are nevoie de ajutor, trebuie să spună", a afirmat Meister.
Toată această nervozitate scoate în evidenţă impasul în care Europa a ajuns în lupta cu criza din cauza neînţelegerilor legate de cum să fie formată o uniune bancară, de îndulcirea auserităţii din Grecia şi a faptului că Spania, ţară care în trecut a insistat ca Portugalia şi Irlanda să ceară ajutor internaţional pentru a preveni răspândirea crizei, trage de timp în a cere propria salvare. Rajoy ştie, din exemplul Portugaliei şi Irlandei, că dacă va cere ajutor, popularitatea guvernului se va reduce drastic, notează CNBC.
Un purtător de cuvânt al premierului a indicat că acesta implementează deja un program de recuperare economică convenit cu partenerii europeni. Rajoy comunică cu aceştia şi va prezenta curând proiectul de buget pentru anul viitor şi o nouă serie de reforme economice.
Criza a ajuns în Germania
Nervozitatea Germaniei, cea mai mare economie europeană şi statul cu cele mai mari contribuţii la planurile de salvare ale zonei euro, pare întemeiată. Bundesbank a avertizat că au început să apară semne de încetinire a economiei din cauza turbulenţelor din uniunea monetară.
"Perspectivele de dezvoltare economică sunt alterate de mari incertitudini. Situaţia economică din ţară este încă robustă, însă devin evidente semne ale unor dinamici mai slabe", a atenţionat banca centrală. În septembrie, încrederea mediului de afaceri a scăzut pentru a cincea lună consecutiv în condiţiile în care cererea pentru exporturile germane a slăbit.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
