Dezbină şi stăpâneşte: Beijingul câştigă influenţă în procesul decizional european investind în ţări lovite de criză. Banii dezbină, iar China aplică acest principiu

5 oct 2017 Autor: Catalina Apostoiu

Preşedintele Chinei Xi Jinping alături de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk

Beijingul nu s-a ferit niciodată să încerce să influenţeze procesul decizional european. Până acum principala ameninţare se baza pe dimensiunea pieţei sale. Dacă UE avea vreo iniţiativă care nu era pe placul lor, autorităţile chineze ameninţau că nu mai cumpără vinuri franţuzeşti sau maşini nemţeşti. Acum, Beijingul a găsit o nouă modalitate de a-şi exercita influenţa asupra continentului, chiar la cel mai ridicat nivel de decizie.

Reformularea unui mic, dar crucial pasaj din concluziile summitului Consiliului European din această vară reprezintă unul dintre cele mai clare exemple de până acum ale modului în care Beijing-ul influenţează procesul decizional din UE, scrie Politico.

„Există mai multe ţări care au profitat în ultimele luni şi ani de investiţii directe chineze, iar acum chinezii exercită presiune asupra ţărilor respective“, spune Matthias Machnig, secretar de stat german şi unul dintre susţinătorii impunerii de restricţii la nivelul UE privitoare la preluările chineze.

La summitul din vară, liderii francezi, germani şi italieni au vrut ca liderii UE să ceară Comisiei Europene să ia în considerare „modalităţi de a monitoriza investiţiile din ţări terţe“. Totuşi, formularea protecţionistă a fost în cele din urmă diluată la cererea unei coaliţii ad hoc de ţări mai mici, printre care campioane ale comerţului liber ca Finlanda, Suedia sau Olanda. Acestea au fost susţinute de Portugalia, Grecia, Malta şi Cehia, toate beneficiare ale unor niveluri ridicate de investiţii chineze. Un oficial vest-european a declarat că criticii formulării iniţiale „au ameninţat sau au indicat că dacă aceasta este susţinută va trebui să li se ofere compensaţii financiare“ pentru pierderea de investiţii.

„Grecia a menţionat în mod explicit China“, potrivit acestuia.

Banii dezbină, iar China aplică acest principiu. „Există noi linii de diviziune în Consiliu care nu sunt neapărat cele tradiţionale. Ţările sudice susţineau în trecut o atitudine mai radicală împotriva Chinei, dar mai apoi a venit criza“, arată Andre Sapir, de la institutul german Bruegel.

În ultimul deceniu, UE a devenit o destinaţie de top pentru investitorii chinezi, care au cumpărat bănci, porturi, companii de energie şi producători high-tech pe tot cuprinsul blocului.

Potrivit unui studiu EY, chinezii au cheltuit 75 miliarde de euro pe achiziţii şi investiţii în Europa în 2016. Un alt studiu arată că China a investit în 2016 cât a investit în toţi cei 10 ani anteriori cumulat.

„Următoarea mare bătălie este legată de investiţiile chineze. Nu este vorba doar de furtul de tehnologii cheie, ci de câştigarea controlului politic. China se luptă să câştige influenţă în ţările UE“, spune Axel Eggert, director Eurofer. Influenţa Beijingului, spun criticii Chinei, poate fi văzută într-o serie recentă de voturi din domeniul drepturilor omului.

În iunie, de exemplu, Grecia a blocat o declaraţie UE transmisă ONU prin care critica situaţia drepturilor omului din China, la câteva luni după preluarea portului grec Piraeus de către compania chineză COSCO. „Strategia Chinei în Europa este dezbină şi stăpâneşte“, spune Franck Proust, parlamentar francez. „Şi aceasta funcţionează pentru că cele 27 de state membre ale UE sunt incapabile să rămână solidare“. Beijingul nu dictează politicile din Lisabona, Praga, Budapesta sau Atena, spune Sapir. Însă în condiţiile în care ţările respective au devenit dependente de investiţiile chineze, acestea au devenit în acelaşi timp din ce în ce mai puţin dispuse să adopte poziţii care ar deranja Beijingul.

După summitul din iunie, Germania a dat exemplu Portugalia ca ţară din UE care blochează iniţiativele legislative din UE cărora Beijingul li se opune, atrăgând atenţia asupra vânzării de bănci şi companii energetice de către această ţară că grupuri chineze.

„Este ironic“, a răspuns un oficial portughez în faţa acuzaţiilor nemţilor. Respingând transferurile fiscale în interiorul UE, Berlinul a împins ţările mai sărace din UE în braţele investitorilor chinezi, a declarat acesta. „Investitorii chinezi au alocat din ce în ce mai mult capital economiilor sever afectate de criza financiară“, relevă un raport al Baker & McKenzie, o firmă de avocatură. „Ponderea Portugaliei, Irlandei, Italiei, Greciei, Spaniei şi Ciprului în totalul investiţiilor chineze din UE a crescut de la 8% în perioada 2009-2011 la 33% în 2012-2014“, potrivit unui raport al European Trade Union Confederation bazat pe date de la Baker & McKenzie şi Rhodium Group.

„Investitorii chinezi au luat în special în vizor oportunităţile generate de privatizări în sectoare precum cel al utilităţilor şi infrastructurii de transport“, se mai arată în raport.

Ca pondere în PIB-ul local, ţările care au primit cele mai mari investiţii chineze în 2000-2016 au fost Finlanda (cu 3,18%), Portugalia (3,09%) şi Ungaria (1,80%).

La nivelul UE, investiţiile chineze au crescut de la 1,06 miliarde de euro în 2007, la 6,47 miliarde de euro în 2013, ajungând la 35,12 miliarde de euro în 2016. 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.10.2017

 
Cuvinte cheie:
chinezi
, uniunea europeana
, refuz
, china
, portugalia
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide