După accidentul de la Fukushima, centrala nucleară japonezăavariată de cutremurul care a lovit arhipelagul în martie şi devalurile tsunami care au urmat, a ieşit la suprafaţă un laitmotiv,anume că experţii pe probleme nucleare au tendinţa să subestimeze,cel puţin în public, gravitatea dezastrului, scrie Eben Harrell, uneditorialist al publicaţiei Time.
"Am primit noi dovezi în acest sens când guvernul nipon a dublatestimarea privind cantitatea de radiaţii emise de centrală imediatdupă accidentul din martie", spune Harrell.
Un organism de control al guvernului, Agenţia de SiguranţăNucleară şi Industrială, a anunţat că topirea mizurilorreactoarelor - dintre care la cel puţin unul topirea a fost totală- s-a produs mult mai rapid decât Tepco, compania careadministrează centrala, a sugerat anterior, ceea ce face clar căeforturile disperate ale operatorilor facilităţii nucleare de arăci reactoarele prin stropirea lor cu apă de mare nu au avut înmare parte rezultatul scontat.
Potrivit presei, agenţia niponă apreciază la 770.000 deterabecquereli (un terabecquerel este egal cu 1.000 miliardebecquereli. Bequerel este o unitate de măsură a radioactivităţiicare stabileşte numărul de atomi care se dezintegrează pe secundă)cantitatea de radiaţii emise în atmosferă în prima săptămână de laaccident. Anterior, agenţia a estimat la 370.000 terabecquerelicantitatea de radiaţii emisă în prima lună a crizei. În primasăptămână de la producerea accidentuluia fost eliberată cea maimare parte a radiaţilor, a indicat autoritatea.
Noile estimări sunt mai aproiate de cele ale Comisiei pentruSiguranţă Nucleară, care cifrează la 630.000 totalul radiaţiiloremise.
Ultimele cifre reprezintă 10% din cantitatea de radiaţii emise înaccidentul nuclear de la Cernobîl din 1986, dar revenirea asupraestimărilor subminează credibilitatea Tepco, a NISA şi a AgenţieiInternaţionale pentru Energie Atomică.
Este uşor de înţeles de ce în săptămânile apropiate accidentuluicele trei structuri au vrut să fie precaute în estimări - au vrutsă evite panica. Dar problema este modul în care au abordatsituaţia. Industria nucleară s-a confruntat de mult timp cu undeficit de credibilitate şi un nivel redus de încredere din parteapublicului. Comunitatea globală trebuie să ştie cât mai repede şicât mai precis ce se întâmplă în cazul unui incident nuclear.
Se spune adesea că unul dintre cele mai înspăimântătoare lucrurilegate de radiaţii este că acestea nu se pot vedea sau simţi. Încazul unei scurgeri de radiaţii invizibile, ar trebui cerutexperţilor în probleme nucleare să fie cât mai vizibili, încheieeditorialistul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
