Zona euro nu ar trebui să aloce mai mult de 800 miliarde euro pentru mecanismele de siguranţă, iar accesarea fondurilor de urgenţă ar trebui să fie permisă doar statelor care se angajează la măsuri de reformă, a declarat ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, citat de Reuters.
Plasa de siguranţă a zonei euro, formată din Mecanismul European de Stabilitate şi Fondul European de Stabilitate Financiară, ar trebui să fie suficientă pentru a putea interveni în sprijinul statelor cu economii mari şi probleme financiar-fiscale, precum Italia şi Spania.
Miniştrii Finanţelor din zona euro, aflaţi în reuniune la Copenhaga, ar trebui să finalizeze vineri structura fondurilor de urgenţă, pregătind astfel una dintre ultimele componente ale programului anticriză al UE.
"Avem fonduri noi de 500 miliarde euro disponibile, alături de programele deja convenite pentru Irlanda şi Portugalia şi de noul program pentru Grecia. Este vorba despre aproximativ 800 miliarde euro. Cred că este suficient", a spus Schaeuble, prezent joi seara la o întâlnire la Universitatea din Copenhaga.
Oficialul a evitat să vorbească despre rezerva financiară de 1.000 miliarde euro cerută de unii parteneri externi.
"Să cheltuim mai mulţi bani nu este o soluţie", a arătat el.
Liderii europeni speră că aranjarea unei plase de siguranţă suficient de puternice va fi ultima măsură semnificativă necesară pentru a determina statele bogate din afara zonei euro să-şi crească contribuţiile la Fondul Monetar Internaţional (FMI), pentru a permite instituţiei să intervină în sprijinul ţărilor europene cu probleme.
Germania se opune însă construirii unui mecanism de siguranţă cu resurse financiare atât de mari.
Plasa de siguranţă ar avea trei componente, respectiv noul Mecanism European de Stabilitate, care ar trebui să-şi înceapă activitatea de la jumătatea acestui an, Fondul European de Stabilitate Financiară şi un program de finanţare al UE care poate debloca până la 60 miliarde euro.
În calculul lui Schaeuble sunt incluse cele aproximativ 300 miliarde euro angajate de UE drept asistenţă financiară pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda.
Potrivit unui document obţinut de Reuters, miniştrii Finanţelor prezenţi la Copenhaga pregătesc un mecanism de urgenţă de cel puţin 700 miliarde euro, cu promisiunea de a angaja alte 240 miliarde euro dacă va fi nevoie.
Schaeuble a subliniat însă că acordarea de asistenţă din acest fond trebuie condiţionată de măsuri de reformă.
"Vom ajuta la construcţia unei stabilităţi sociale sigure. Însă precondiţia pentru ca asta să fie posibil este ca fiecare stat membru să-şi recâştige competitivitatea", a arătat oficialul german, făcând referire la programele de reformă derulate de Italia şi Spania.
El a notat că reformarea pieţei forţei de muncă din Spania este un obiectiv de importanţă critică.
"Nu poţi fii uimit să vezi şomajul în rândul tinerilor la 48% dacă ştii care este legislaţia muncii", a arătat Schaeuble.
Sindicatele din Spania au organizat în ultimele zile o grevă generală pentru a protesta împotriva reformelor de pe piaţa muncii, caracterizate de guvernul spaniol drept "de neoprit".
Ministrul german al Finanţelor a reiterat că speculaţiile privind plecarea unui stat din zona euro sunt "prostii" şi a apărat austeritatea adoptată la nivelul UE în ultimii ani, în pofida recesiunii care ameninţă o mare parte dintre statele membre, în special ţările de la "periferia" zonei euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
