Business Internaţional

„Greci, aduceţi banii înapoi în ţară“, este îndemnul ministrului elen de finanţe

„Greci, aduceţi banii înapoi în ţară“, este îndemnul ministrului elen de finanţe

Ministrul elen de finanţe, Evangelos Venizelos. Foto Louisa Gouliamaki

Autor: Alexandru Stefan Matei

26.07.2011, 00:05 786

După ce s-a asigurat că Grecia primeşte cel de-al doilea pachetde susţinere financiară, ministrul elen de finanţe le cerecetăţenilor să îşi repatrieze banii pe care i-au trimis înstrăinătate din cauza crizei, scrie The Guardian.

Făcând apel la oameni de afaceri, armatori şi finanţişti careşi-au transferat mare parte din avere în afara ţării, ministrulEvangelos Venizelos a declarat că acordul încheiat săptămânatrecută de liderii politici ai zonei euro a făcut ca băncile elenesă fie printre cele mai sigure din lume. 20 de miliarde de euro dincele 109 primite de Grecia de la UE şi FMI vor fi folosite pentrurecapitalizarea băncilor.

"Acordul de la Bruxelles garantează lichiditatea băncilor", adeclarat Venizelos. "Astăzi băncile sunt mult mai sigure, este ooportunitate ca banii care au fost transferaţi în străinătate săfie redepozitaţi în cadrul băncilor greceşti" pentru a ajutaeconomia să crească, a continuat el.

Grecii au mutat în afara ţării o sumă estimată la 15 miliarde deeuro din cauza speculaţiilor că ţara lor va intra în incapacitatede plată a datoriilor de 340 de miliarde de euro.

Apelează la patriotism

Venizelos a mai spus că este o datorie patriotică a grecilor săreaducă banii în economie pentru a o ajuta să crească din nou.Economia Greciei a scăzut cu 4,5% anul trecut şi este de aşteptatsă scadă cu încă 3,5% în 2011.

"Toţi cei care şi-au retras economiile din bănci, care probabille ţin acasă pentru că sunt prea mici (pentru a fi transferate înstrăinătate - n. red.), ar trebui să le depo­ziteze din nou labănci pentru a participa la efortul naţional de a redresaeconomia", a spus ministrul elen de finanţe.

Grecii şi-au mutat banii în special în Elveţia şi Cipru, dar auexistat şi cazuri în care persoane cu "valize pline cu bani" aumers în Marea Britanie pentru a cumpăra active imobiliare înLondra, mai scrie coti­dianul britanic. Agenţii imobiliaribritanici spun că în ultimul an a crescut numărul grecilor care aucumpărat active imobiliare cu o valoare mai mare de două milioanede lire sterline (2,27 mld. euro), de multe ori tranzacţiaîncheindu-se în mai puţin de o săptămână.

De teama unui colaps al sistemului bancar, un număr tot mai marede greci, şi aşa afectaţi de măsurile de austeritate luate deguvern, au preferat să îşi retragă banii din bănci şi să îi ţinăacasă.

Recent, ziarele greceşti au scris despre cazul unei persoane dinCreta care a ascuns o sumă mare de bani în casa sa pentru adescoperi mai târziu că aceştia au fost distruşi de şoareci. Înultima perioadă şi cererea de aur din Grecia a crescut.

Se scurg banii din bănci

Grecii au retras numai în luna mai aproape 5 miliarde de eurodin bănci, atunci când au apărut pentru prima dată zvonurile căţara lor ar putea intra în default. Valoarea totală a depozitelorfirmelor şi persoanelor fizice a scăzut în mai la 191,9 miliarde deeuro, de la 196,8 miliarde de euro cu o lună înainte. Depozitelebancare au scăzut în fiecare lună a acestui an, pierzând 17,7miliarde de euro sau 8,4% faţă de decembrie 2010. Conform unuiarticol din publicaţia germană Handelsblatt apărut în primăvară,numai în Elveţia grecii au depozite bancare şi investiţii învaloare de 280 de miliarde de euro, echivalentul a 120% dinPIB.

Nu toate băncile sunt de acord cu schimbul deobligaţiuni

Câteva bănci mari din Europa, cu expuneri importante faţă deobligaţiunile de stat emise de Grecia, nu au semnat încă adeziuneala planul prin care sectorul privat se implică în reducereadatoriilor Atenei, scrie Financial Times.

Royal Bank of Scotland (RBS) din Marea Britanie, DZ Bank dinGermania şi Erste Bank din Austria (care în România deţine BCR, ceamai mare bancă de pe piaţa locală), care au împreună titluri destat elene în valoare de 3 miliarde de euro, se numără printrecreditorii care nu şi-au dat încă acordul pentru a participa laprogramul de schimbare a obligaţiunilor scadente în următoareaperioadă cu unele pe treizeci de ani.

Contribuţia sectorului privat la al doilea program de salvare aGreciei este estimată la 50 de miliarde de euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO