În toamna anului 2022, Germania şi-a reactivat sau, după caz, a prelungit viaţa unor termocentrale pe cărbune pentru a rezista primei ierni de criză energetică. Trebuia să facă acest lucru pentru că rămăsese fără gazele naturale importate din Rusia în timp ce îşi închidea centralele nucleare. Decizia a stârnit multe critici, dar până la urmă, arată datele think tankului de mediu londonez Ember, nu Germania a produs în acel sezon mai multă energie prin arderea cărbunelui, nici măcar Polonia, patria celui mai poluant combustibil, ci Ungaria, Italia şi Finlanda.
Germania şi Polonia au contribuit în 2021 cu jumătate la emisiile produse de centralele pe cărbune din UE. În iarna 2022-2023, termocentralele reactivate din Uniune au funcţionat la doar 27% din capacitate. Între timp, statele din UE, inclusiv Germania, au găsit noi surse de gaze, reducându-şi, unele la zero, dependenţa de gazele ruseşti, şi au acelerat înverzirea sectorului energetic. Germania, la fel ca alte state, a ţinut pregătite centralele pe cărbune şi pentru iarna 2023-2024, dar acum face ceea ce a tot amânat de doi ani - închide şapte termocentrale pe lignit.
În aprilie acestea nu vor mai funcţiona. Slovacia a încetat producţia la ultima sa centrală pe cărbune săptămâna trecută. Până în iunie, unitatea îşi va opri toate operaţiunile. În acest fel, Slovacia a devansat pentru 2024 eliminarea completă a cărbunelui din producţia de energie. Planul iniţial avea ca obiectiv anul 2030. De acum încolo, toată energia Slovaciei, o economie mică, va fi produsă de reactoare nucleare şi din surse regenerabile.
Belgia, Austria, Suedia şi Portugalia şi-au făcut deja exitul din cărbune. Însă Austria, cel puţin, nu a renunţat complet la termocentrale. În 2022, când criza energetică lovea Europa, guvernul a vrut s-o repună în funcţiune pe cea de la Mellach, dar s-a lovit de împotrivirea opoziţiei politice.
Ca un rezumat al tendinţelor din UE, termocentralele pe cărbune din Bulgaria şi-au înjumătăţit anul trecut producţia de electricitate, în timp ce fermele de panouri solare şi-au majorat producţia cu 141% în raport cu anul anterior, arată datele Comisiei pentru Reglementarea Energiei şi Apei. Strategia energetică bulgară prevede închiderea ultimei centrale pe cărbune în 2038 şi că termocentralele trebuie să devină capacitate de rezervă în ultimul deceniu al existenţei lor, notează Euractiv. Însă exitul din cărbune va afecta aproape 100.000 de bulgari ale căror locuri de muncă au legături directe şi indirecte cu industria cărbunelui.
Protestele minerilor din septembrie au arătat că această strategie nu este populară printre ei, iar Bulgaria a devenit notorie în ultimii doi ani pentru multiplele crize guvernamentale. Franţa, care cu o flotă de 56 de reactoare este patria europeană a energiei atomice, mai are două mari termocentrale pe cărbune. Guvernul le-a prelungit funcţionarea până la sfârşitul acestui an pentru a acoperi o eventuală creştere a cererii pentru electricitate. Deşi această ţară este o superputere a energiei nucleare, reactoarele sale au devenit notorii pentru probleme tehnice.
Preşedintele Emmanuel Macron vrea însă ca până în 2027 termocentralele să fie convertite în centrale pe biomasă. În Ungaria, unde instalarea de panouri solare a atins un nivel record anul trecut, se ţese o pânză groasă de intrigă în jurul achiziţiei de către stat în urmă cu patru ani a uriaşului complex termoenergetic Mátrai de la omul de afaceri Lorinc Mészáros, considerat un paravan pentru afacerile familiei premierului Viktor Orban. Detaliile tranzacţiei sunt secrete. Viitorul centralei, al doilea generator de electricitate în funcţie de producţie al ţării, este incert. Se ştie că aceasta funcţionează în pierdere, potrivit Forbes.
Iar guvernul a spus anul trecut că facilitatea va rămâne în funcţiune până când este gata o megacentrală pe gaze care să-i ia locul. Proiectul este într-o fază incipientă, iar guvernul a indicat că va proteja industria mineritului de cărbune pentru că aceasta este importantă pentru viitorul ţării. Termocentrala de la Mátrai funcţionează cu cărbune extras din regiune.
Între timp, în Ungaria prinde contur un curent care promovează păstrarea energiei din cărbune, dar cu folosirea unor tehnologii mai curate. În 2021, guvernul de la Budapesta devansa ţinta de exit din cărbune cu cinci ani, în 2025. Noua ţintă ar fi 2027, când se spune că va fi gata centrala pe gaze de la Mátrai.
Noul guvern polonez este mai clar şi spune că vrea să sprijine producţia de energie din cărbune până în 2028 pentru că până nu obţine energie atomică, Polonia nu-şi va putea acoperi consumul. În prezent, termocentralele produc 60% din electricitatea ţării.
Data de 2028 ar fi o concesie făcută minerilor care au protestat anul acesta contra închiderii a două mari termocentrale în 2025. Primul reactor polonez ar trebui să producă energie în 2033. Până atunci, Polonia îşi creşte capacitatea de import de gaze naturale lichefiate şi şi-ar putea dubla capacitatea de energie eoliană. Dar, după cum au arătat-o recordurile de producţie de energie eoliană de anul trecut şi de anul acesta, marea problemă a Poloniei este infrastructura de transport de energie.
