Europa a cunoscut multe poveşti economice spectaculoase înultimii 20 de ani, dar puţine pot fi comparate cu cea a Irlandei.Puternic îndatorată şi la marginea prăpastiei la finalul anilor'80, Irlanda a devenit, extrem de brusc, "tigrul celtic" al anilor'90 şi 2000, timp în care înregistra creşteri economice de peste5-6%. Ulterior, odată cu declanşarea crizei economice mondiale dinultimii ani, ţara a intrat într-o puternică recesiune, declinulresimţindu-se încă din 2008. În 2010, deficitul bugetar al ţării seva ridica la cel puţin 32% din PIB, în timp ce datoria publică vaechivala cu Produsul Intern Brut al ţării, potrivit TheEconomist.
"Din ceea ce se întâmplă în Irlanda putem observa cât de repede sepot deteriora lucrurile, având în vedere că ţara era în trecutexemplul care era dat tuturor. Trebuie să ai mare grijă cumgestionezi perioadele de boom prelungit, aşa cum a fost cazulIrlandei. Nu poţi să ai creştere economică galopantă timp de atâţiaani", a declarat Lucian Anghel, economist-şef al BCR.
Sistemul bancar irlandez, în corzi
Chiar dacă Irlanda susţine că se descurcă cu banii pe care îi areîn vistierie până la mijlocul anului viitor şi că nu va apela pânăatunci la pieţele de capital, băncile sale, puternic slăbite decolapsul pieţei imobiliare pentru că nu şi-au mai putut recuperacreditele accesate de constructori, sunt din ce în ce maidependente de Banca Centrală Europeană (BCE), în condiţiile în carecosturile de finanţare de pe pieţele de capital sunt extrem deridicate.
Împrumuturile contractate de creditorii irlandezi de la BCE aucrescut în numai o lună, din septembrie până în octombrie, la 130mld. euro, adică circa 80% din PIB-ul irlandez.
În prezent, există din ce în ce mai multe zvonuri potrivit căroraIrlanda va apela la fondul de urgenţă în valoare de 440 mld. euroal Uniunii Europene, special conceput pentru a contracara efectelede extindere a crizei datoriilor din Grecia. Chiar ieri, presairlandeză titra, citând surse anonime, că Dublinul se gândeşte săceară de la Uniunea Europeană bani, dar nu pentru stat, ci pentrubănci, în încercarea de a evita noi turbulenţe. Surse din cadrul UEau confirmat agenţiei de presă Thomson Reuters că discuţiileprivind un potenţial bailout sunt în derulare şi că, având învedere că de la zi la zi costurile de finanţare ale Irlandei semajorează, ţara nu va putea merge mai departe fără să se împrumute.Cu toate acestea, ministrul francez de finanţe Christine Lagarde adeclarat că nu s-a realizat nicio solicitare de ajutor din parteaguvernului de la Dublin.
Un ajutor pentru bănci ar putea totaliza circa 80 mld. euro între2011 şi 2013, potrivit unei estimări a Barclays Capital.
Pionierat în măsurile de austeritate
În urmă cu doi ani, problemele Irlandei erau la început, iar ţaraera nevoită să reducă cheltuielile publice, să majoreze taxele,aceleaşi măsuri de austeritate pe care statele cu cele mai avansateeconomii, dar şi România, au fost nevoite să le adopte în ultimaperioadă, constrânse fiind de pieţele financiare. De asemenea,circa 30 mld. euro au fost injectaţi în băncile "zombie", cum estecazul Anglo Irish, care a fost naţionalizată după ce a acordatcredite pe bandă rulantă dezvoltatorilor imobiliari, fără a analizasituaţia acestora. Deşi a fost un pionier în ceea ce priveştemăsurile de austeritate, Irlanda nu a fost premiată pentruiniţiativa sa, ci mai degrabă pedepsită, în condiţiile în carecriza s-a adâncit şi mai mult.
Majoritatea economiştilor străini nu cred că există riscul caturbulenţele declanşate de problemele Greciei în urmă cu şase lunisă se repete din cauza Irlandei. Cu toate acestea, toţi ochii suntpe Irlanda în mare parte pentru că în ultimele zile s-a totvehiculat posibilitatea că ar urma să fie prima ţară care săacceseze fondul de salvare al UE în valoare de 440 mld. euro.
UE Şi FMI pun presiune pe Grecia
Grecia se aşteaptă ca UE şi FMI să facă presiuni pentruadoptarea unui nou set de măsuri de austeritate pentru atingereaţintelor de deficit negociate, scrie The Wall Street Journal.Deficitul pentru 2009 este estimat între 15,4% şi 15,5% din PIB,iar cel pentru anul în curs va scădea până la 9,3%-9,5%. "Dacăcifrele se vor confirma, ne aşteptăm la o nouă rundă de negociericu Fondul şi Uniunea Europeană pentru noi măsuri de austeritate",susţine un înalt oficial elen. Grecia a evitat intrarea înincapacitate de plată în luna mai cu ajutorul fondurilorinternaţionale de 110 mld. euro, dar, conform înţelegerii cucreditorii internaţionali, autorităţile de la Atena trebuie săimplementeze bugete multianuale de austeritate alături de creştereanivelului taxelor şi impozitelor. Creditorii internaţionalipresează Grecia să reducă deficitul bugetar până la 8,1% din PIBanul acesta, iar anul viitor până la 7,6%. Premierul GeorgePapandreou susţine că Uniunea Europeană şi FMI vor cere reducereide cheltuieli suplimentare de 4-4,5 mld. euro. Şeful executivulelen consideră însă că o abordare mai realistă ar fi tăieri decheltuieli de 2 mld. euro, poziţie pe care va încerca să o susţinăîn cadrul negocierilor ce vor începe săptămâna viitoare. GabrielRazi
Va renunţa Portugalia la euro?
Ministrul de externe al Portugaliei Luis Amado a declarat călusitanii ar putea fi nevoiţi să părăsească zona euro dacă situaţiaeconomică continuă să se înrăutăţească, scrie The Wall StreetJournal. "Toată clasa politică face efortui pentru a întelegegravitatea situaţiei cu care ne confruntăm", a spus Amado.Analiştii consideră că Portugalia ar putea fi următoarea pe listaţărilor care se vor confrunta cu o criză similară celei care alovit puternic Grecia şi de curând şi Irlanda. Investitoriiplasează Portugalia alături de ţări cu probleme economice cum ar fiGrecia sau Irlanda, obligaţiunile cu o maturitate de zece ani,emise de autorităţile de la Lisabona fiind tranzacţionate la unrandament de aproape 7%,cu 4,5% mai mult decât titlurile emise deguvernul de la Berlin.Teama investitorilor complică misiuneaguvernului de a reduce deficitul. Dacă în 2008, Portugalia avea undeficit de 3%, acum acesta se plasează la 9%, fiind însă subnivelurile înregistrate de Grecia sau Irlanda. Creşterea economicăportugheză a gravitat în jurul a 1% în ultimii zece ani, sub ratamedie de creştere a celorlalte state din zona euro. Gabriel Razi
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
