De asemenea, Scoţia va avea probleme cu păstrarea lirei sterline ca monedă naţională.
Chiar dacă Scoţia îşi va asigura sprijinul unanim al celor 28 de state membre ale UE, cum ar fi Spania sau Belgia unde mişcările pentru independenţă sau autonomie devin tot mai evidente, aderarea va fi supusă votului în Parlamentul European (PE). Jose Manuel Barroso, predecesorul preşedintelui ales al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a spus că va fi „foarte dificil, dacă nu imposibil“, ca Scoţia să primească undă verde de la toate cele 28 de state membre. Procesul de aderare ar putea fi sinuos şi ar necesita dezbateri parlamentare îndelungate, scrie Financial Times.
Reprezentanţii PE au anunţat că ar putea bloca aderarea Scoţiei la Uniune dacă aceasta va insista să păstreze lira sterlină ca monedă naţională şi dacă va folosi în continuare clauzele opt-out negociate de Marea Britanie cu UE, care permit unui stat membru să refuze sau să amâne aplicarea anumitor prevederi ale unui acord, notează EurActiv.
Dacă Scoţia se va separa de Marea Britanie, va trebui să adere la UE ca oricare alt stat. Naţionaliştii scoţieni plănuiesc negocieri simultane privind separarea de Marea Britanie şi obţinerea statutului de membru al UE.
Autorităţile din Bruxelles au explicat scoţienilor că Juncker a făcut referire atunci când a spus că nicio ţară nu va mai adera la UE în următorii cinci ani la statele din Balcani şi au adăugat că Scoţia ar putea reprezenta un „caz special“ pentru aderarea la UE, însă Juncker, în mod intenţionat sau nu, a dat de înţeles că nu există nicio garanţie că Scoţia independentă va fi lăsată să intre în Uniune.
Multe regiuni din Europa fac presiuni pentru obţinerea independenţei. În Spania, catalanii vor să urmeze modelul scoţian, însă guvernul de la Madrid a refuzat orice negociere cu cel din Barcelona şi a avertizat că un referendum privind independenţa celei mai bogate regiuni autonome spaniole este illegal. Astfel, catalanii se vor duce pe 9 noiembrie la o „consultaţie publică“. Separatiştii din Flandra, o zonă din nordul Belgiei, doresc independenţa, iar reprezentanţii partidelor care militează pentru aceasta mişcare spun că valoarea simbolică a ceea ce urmează să se întâmple în Scoţia este foarte importantă. În Italia, în martie a fost organizat un referendum online fără valoare juridică pentru o posibilă independenţă a Veneţiei, 89% dintre alegători votând în favoarea separării. Referendumul a fost organizat de activiştii şi de partidele locale care îşi doresc înfiinţarea unui stat independent numit „Republica Veneţiană“, scrie BBC. În 2003, guvernul de la Paris a organizat un referendum privind reorganizarea administrativă a Corsicii, o insulă cu aproximativ 330.000 de locuitori, prin care intenţiona să îi ofere statut de autonomie sporită cu scopul de a pune capăt violenţelor separatiste care durează de aproape patru decenii. Alegătorii din Corsica au respins însă perspectiva guvernului francez. Bretania, o regiune din nord-vestul Franţei, are propria limbă, cultură, bucătărie şi drapel. Deşi politica naţionalistă a regiunii este slabă, există un efort de separare a identităţii culturale care se bucură de sprijin larg în acestă regiune. Cele mai recente semne ale guvernului de la Paris arată că Franţa, a doua economie ca mărime din UE, se îndreaptă spre o centralizare mult mai mare după ce preşedintele francez Francois Hollande a propus reducerea numărului de regiuni metropolitane de la 22 la 14.
