Tendinţele de extremă-dreapta s-au intensificat în ultimii ani în multe ţări europene, pe fondul crizei imigraţiei, inegalităţilor şi erodării identităţilor naţionale în contextul aprofundării integrării în UE, numeroase partide populiste înregistrând progrese electorale, comentează ziarul NYT.
"În contextul crizei imigraţiei, al inegalităţilor economice, creşterii dezamăgirii faţă de Uniunea Europeană şi sentimentului pierderii identităţilor naţionale, partide de extremă-dreapta au înregistrat progrese electorale într-un număr din ce în ce mai mare de ţări europene. Partidele de extremă-dreapta prezentate în graficul de mai jos au un spectru politic larg, de la cele cu doctrine populiste, la cele naţionaliste şi neofasciste", scrie cotidianul The New York Times într-un articol intitulat "Cât de mult înclină Europa spre doctrine politice de dreapta?".
Conform unui grafic elaborat de NYT, tendinţele de extremă-dreapta s-au amplificat în ultimii ani în principal în Franţa, Marea Britanie, Ungaria, Austria şi Olanda, dar şi în Bulgaria, Cehia, Danemarca, Elveţia, Germania, Grecia, Polonia, Slovacia şi Suedia.
În OLANDA, Partidul Libertăţii (PVV, extremă-dreapta), condus de populistul Geert Wilders, nu a reuşit să câştige recentul scrutin parlamentar, dar s-a clasat pe locul al doilea şi a obţinut cinci locuri în plus în Parlament comparativ cu fosta legislatură, urmând să exercite influenţă asupra politicilor Guvernului de centru-dreapta. De asemenea, o altă formaţiune eurosceptică - Forumul pentru Democraţie - a reuşit să obţină două locuri în Parlamentul Olandei.
În AUSTRIA, Norbert Hofer, candidatul formaţiunii naţionaliste Partidul Libertăţii (FPO), s-a clasat pe locul întâi în primul tur al scrutinului prezidenţial din 2016 şi a pierdut la limită în turul doi în faţa lui Alexander Van der Bellen, de la Partidul Verzilor (G, social-progresist).
Partidul Lege şi Justiţie (PiS, dreapta) a câştigat scrutinul legislativ din POLONIA în 2015, iar, de atunci, formaţiunea condusă de Jaroslaw Kaczynski s-a remarcat prin măsuri de limitare a manifestaţiilor şi libertăţii presei, precum şi prin intensificarea controlului asupra justiţiei, atrăgând critici din partea Uniunii Europene privind încălcarea principiilor democratice şi normelor statului de drept.
Premierul Viktor Orban şi formaţiunea sa de dreapta Fidesz au câştigat ultimele două scrutinuri parlamentare în UNGARIA, generând preocupare în rândul liderilor europeni din cauza tendinţelor autoritariste. De asemenea, partidul populist de extremă-dreapta Jobbik a obţinut 20% din voturi în alegerile parlamentare din 2014.
În FRANŢA, formaţiunea extremă-dreapta Frontul Naţional, condusă de liderul populist Marine Le Pen, vrea să se remarce prin poziţii antiimigraţie şi eurosceptice. Potrivit sondajelor de opinie, Marine Le Pen va trece de primul tur al alegerilor prezidenţiale, dar va fi învinsă în turul doi de Emmanuel Macron, candidatul organizaţiei politice cu doctrină de centru În Mişcare! (En marche!).
