Lira turcească, moneda uneia dintre cele mai dinamice economii emergente, s-a depreciat ieri la un nou minim faţă de dolar în pofida intervenţiilor băncii centrale, după ce de la începutul anului a pierdut 10% din valoare.
Înaintea alegerilor generale din iunie, Erdogan vrea să genereze creştere economică prin depreciere monetară într-un mediu cu rate de dobândă reduse, în timp ce analiştii spun că economia nu poate progresa fără reforme structurale, scrie Bloomberg. O politică similară este aplicată şi în Ungaria, unde banca centrală condusă de un fost ministru din guvernul premierului Orban depreciază forintul în speranţa că va face exporturile mai atractive. Deprecierea semnificativă a monedei maghiare a făcut ca datoriile în monedă străină, mai ales în franci elveţieni şi euro, ale populaţiei să devină nesustenabile. În Turcia, după ce lira a marcat mai multe minime istorice în raport cu dolarul, Erdogan a găsit rapid vinovaţii pentru slăbiciunea monedei. „Ei îmi spun: «Loveşti prea mult în banca centrală». Acum să vină banca centrală să rezolve problema. Tot eu să fac asta?“, a spus Erdogan.
Însă mulţi analişti şi experţi spun că prăbuşirea din ultimul timp a lirei are de-a face în cea mai mare parte chiar cu Erdogan.
Puternic şi arogant
În timp ce liderul turc progresează cu planurile sale de a centraliza puterea şi lărgi influenţa preşedinţiei, impactul măsurilor sale depăşeşte sfera politicilor interne şi se simte la nivelul economiei. „Pe măsură ce i-a crescut puterea, i-a crescut şi aroganţa şi au rămas foarte puţini oameni în jurul său care îndrăznesc să spună adevărul despre ceea ce se întâmplă cu economia şi care să dovedească că teoriile sale economice sunt un nonsens“, a explicat Dani Rodrik, economist la Institutul pentru Studii Avansate al Princeton. „Într-un fel sau altul, Erdogan şi oamenii săi trebuie să dea piept cu realitatea.“
Una din teoriile criticate şi pe care Erdogan insistă în pofida gândirii economice tradiţionale, este că ratele de dobândă ridicate cauzează inflaţie şi nu invers.
În mai multe discursuri din ultimele două săptămâni preşedintele a sugerat că guvernatorul băncii centrale Erdem Basci este un trădător care şi-a vândut ţara occidentului menţinând dobânzile ridicate.
Economia nu a fost singurul subiect al teoriilor comentate de Erdogan în ultimele luni. El a declarat că musulmanii au ajuns în America înaintea lui Columb şi că Marea Britanie este un sistem semiprezidenţial în care regina are o putere foarte mare.
Nici presiunile pe care Erdogan le face asupra băncii centrale nu sunt unice. Mai mulţi judecători s-au plans de presiuni politice. Mai mult de 70 de persoane au fost puse sub acuzare pentru că l-au insultat pe Erdogan de când acesta a ajuns preşedinte în august anul trecut. Printre aceştia se numără elevi, ziarişti şi o fostă regină a frumuseţii.
Plonjonul lirei l-a forţat pe Basci să luni să reducă dobânda pentru depozitele în dolari pe o săptămână de la 7,5% la 4,5% şi pe cea pentru depozitele în euro de la 6,5% la 2,5%, după ce intervenţii de 18 milioane de dolari pe piaţa valutară nu au reuşit să frâneze căderea. Opţiunile băncii centrale sunt acum limitate de rezervele valutare, aflate la cel mai redus nivel din ultimele şase luni şi de presiunile politice.
Economie
Creşterea economică a Turciei a încetinit de la 9% la începutul deceniului la 3% în prezent. Producţia industrială a scăzut cu 2% în ianuarie, iar exporturile s-au redus atât în ianuarie, cât şi în februarie.
Deficitul de cont curent a scăzut, în parte datorită preţurilor mai mici ale petrolului, dar este încă mai mare de 5% din PIB şi finanţat în cea mai mare parte prin capital pe termen scurt. Din cauza acestui deficit şi a creşterii îndatorării în valută a băncilor şi companiilor, Turcia are nevoie de finanţare externă de peste 200 de miliarde de dolari pe an. Spre comparaţie, rezervele băncii centrale sunt de doar 38 de miliarde de dolari.
Până acum Erdogan a câştigat nu mai puţin de nouă scrutine naţionale.
