Creşterea economiei americane, unde pentru majoritatea angajaţilor veniturile stagnează, nu este decât un foc de paie, iar tradiţia consumului pe credit nu poate dura la nesfârşit deoarece se pot isca tensiuni sociale. Acest pericol creşte, avertizează într-un interviu pentru publicaţia franceză La Tribune Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie.
Pentru atenuarea inegalităţilor trebuie limitată puterea sectorului financiar, iar sindicatele trebuie să-şi recupereze puterea de negociere. De asemenea, sistemul fiscal care încurajează speculaţiile trebuie revizuit, susţine Stiglitz. Deşi acum în creştere, economia americană este foarte instabilă, iar dacă toate fructele creşterii intră în buzunarele celor mai bogaţi, expansiunea nu are mare sens pentru majoritatea cetăţenilor. Între 2009 şi 2012, 91% din creşterea veniturilor au mers în buzunarele a 1% din americani. În paralel, venitul mediu este astăzi sub nivelul de acum 25 de ani. Din această perspectivă, spune Stiglitz, economia americană este bolnavă, un eşec. „Economia trebuie să fie în serviciul societăţii, nu să funcţioneze pentru câştigul a 1% din oameni“, declară acesta.
Cât priveşte consumul, acesta nu merge foarte rău graţie creditului, însă această situaţie nu poate dura. Sectorul financiar iese câştigător din acest sistem în care oamenii trăiesc „pe credit“. În SUA, sectorul a urcat de la 2,5% din PIB la 8%, „fără a aduce niciun fel de îmbunătăţire economiei“, spune Stiglitz, care arată că s-a ajuns la această situaţie din cauza dereglementării sectorului.
Ce trebuie făcut împotriva inegalităţilor? Trebuie să ne concentrăm mai întâi pe problema veniturilor, susţine Stiglitz. În SUA, salariile nu au ţinut pasul cu creşterea productivităţii din ultimii 30 de ani. Pentru a depăşi acest blocaj, spune Stiglitz, trebuie ca salariaţii să-şi recupereze puterea de negociere.
Fiscalitatea poate juca un rol vital în repartiţia veniturilor, în opinia lui Stiglitz. În SUA şi în multe alte ţări veniturile din activităţi speculative sunt taxate mai puţin decât salariile. De aici, un sistem fiscal regresiv: cu cât eşti mai bogat, cu atât mai puţin eşti taxat. Această situaţie trebuie depăşită şi în acest sens trebuie să se revină asupra mai multor modificări legislative din ultimii 30 de ani. În lipsa eforturilor de atenuare a inegalităţilor, putem ajunge în situaţia ţărilor subdezvoltate, unde cei bogaţi sunt obligaţi să trăiască în locuinţe închise, sub supraveghere, şi să-şi trimită copiii în SUA pentru a nu risca să le fie răpiţi, concluzionează laureatul Premiului Nobel pentru economie.
