Astfel, primii 100 de antreprenori români au avut în 2010 afaceri cumulate de 11 mld. euro, nivel apropiat de cel raportat în acelaşi an de cele mai mari 35 de companii controlate de stat.
Asemănările dintre cele două clasamente se opresc însă la cifra de afaceri, pentru că antreprenorii români au învăţat că fără profit nu pot supravieţui pe piaţă în timp ce companiile din energie, transporturi sau minerit din portofoliul statului au acumulat pierderi de aproape 500 mil. euro anul trecut.
Astfel, din cele 35 de companii de stat analizate, 13 au înregistrat pierderi anul trecut, acestea ridicându-se la un nivel total de aproape un miliard de euro. Liderul acestui clasament al minusurilor este CFR SA (pierderi de 300 mil. euro), urmat de Compania Naţională a Huilei, CFR Marfă, Termoelectrica, TAROM, Oltchim, Poşta Română, CFR Călători, Complexul Energetic Turceni şi SNLO.
În cele mai multe cazuri, companiile analizate şi-au mărit pierderile comparativ cu 2009, astfel că eternele discuţii despre restructurarea şi eficientizarea firmelor de stat au rămas doar la stadiul de vorbe.
La partea opusă însă sunt şi companii care înclină puţin balanţa în favoarea statului român, aşa cum este cazul Romgaz, Transgaz sau Hidroelectrica.
Cele 100 de companii controlate de oameni de afaceri români au avut anul trecut un profit cumulat de 430 mil. euro, respectiv o marjă de aproape 4%, iar numai nouă companii din 100 au fost pe pierderi. Spre comparaţie, 14 companii deţinute de români au fost pe pierderi în 2009 . Deşi nu au avut sprijinul unor companii-mamă puternice, iar băncile au fost mai reticente în a le acorda credite, antreprenorii români au reuşit să-şi consolideze poziţiile, iar deciziile de restructurare şi identificarea unor noi pieţe le-au asigurat profiturile şi într-un an de recesiune. Cel mai slab rezultat net a fost înregistrat de RCS&RDS (Zoltan Teszari), care a avut pierderi de 70 mil. lei în 2010, faţă de un profit de 212 mil. lei în urmă cu un an. La polul opus, Dorinel Umbrărescu domină topul profiturilor, cu un câştig de 182 mil. lei în 2010 şi un efectiv de numai 43 de salariaţi.
În contextul în care în ultimii 20 de ani managementul la stat a echivalat doar cu influenţa politică, iar rezultatele companiilor sunt de multe ori dezastruoase, discuţiile privind numirea unor executivi din mediul privat la giganţii de stat ţin capul de afiş al ultimelor zile.
De cealaltă parte, în cazul companiilor private româneşti antreprenorii sunt cei care deţin frâiele afacerilor, iar situaţiile în care au apelat la executivi de top sunt destul de rare. Gabriel Comănescu, care deţine Grup Servicii Petroliere, cea mai mare firmă privată românească, este implicat în businessul pe care l-a fondat, ca şi Ioan Niculae de la Interagro sau Dragoş Pavăl de la Dedeman, iar lista continuă şi în cazul companiilor de la mijlocul clasamentului (CrisTim, Transavia, Unicarm, Albalact).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
