Companii

De unde ar putea veni relansarea pieţei de centrale termice: programul Casa Verde şi eliminarea subvenţiilor la căldură

De unde ar putea veni relansarea pieţei de centrale termice: programul Casa Verde şi eliminarea subvenţiilor la căldură

Dacă guvernul elimină subvenţiile pentru căldură, numărul debranşărilor de la sistemul central de termoficare ar putea creşte

11.07.2010, 23:44 204

Piaţa de centrale termice din România s-a redus anul trecut lapuţin peste 100.000 de unităţi, însă estimările de scădere date deunii dintre principalii jucători de pe piaţa locală de profilvariază de la minus 30% până la minus 50%, în lipsa unor statisticioficiale în ceea ce priveşte numărul unităţilor prezente pepiaţă.
"Nu există date oficiale despre numărul de centrale termice dinRomânia, însă noi estimăm o scădere de circa 30% a pieţei deprofil, undeva la nivelul de 100.000 de unităţi. Aici ne referimstrict la piaţa de centrale termice convenţionale, cele deapartament. Pe alte segmente, scăderea este mai mare decât atât", adeclarat Cătălin Drăguleanu, directorul de vânzări al AristonThermo România, subsidiara locală a grupului italian AristonThermo.
Compania deţine pe plan local o cotă de piaţă de aproximativ 28% pesegmentul de centrale termice convenţionale, iar pentru acest anoficialii companiei estimează o creştere a cotei de piaţă.
"În ceea ce priveşte cifra de afaceri pe 2009, am înregistrat oscădere similară cu piaţa", a adăugat Drăguleanu. Ariston ThermoRomânia a înregistrat în 2008 o cifră de afaceri de 24,5 milioanede euro, potrivit informaţiilor de la Ministerul de Finanţe.
Valentin Nan, directorul de marketing al Viessmann România,subsidiara locală a producătorului german de centrale termiceViessmann, apreciază că valoarea pieţei s-a în­jumătăţit anultrecut, coborând în jurul valorii de 80 de milioane de euro.
"Faţă de 2008, în valoare piaţa a înregistrat o scădere de aproape50%, în prezent situându-se în jurul valorii de 75-80 de milioanede euro. Scăderea a fost atât de mare în principal din cauzaevoluţiei cursului de schimb", a spus Nan. Estimarea în volum apieţei realizată de reprezentatul Viessmann este similară cu cea alui Drăguleanu, de puţin peste 100.000 de unităţi.
Subsidiara locală a companiei germane a înregistrat anul trecut ocifră de afaceri de circa 23 de milioane de euro, mai mică cuaproximativ 35% faţă de nivelul afacerilor din 2008, în timp cepentru 2010 compania estimează o creştere uşoară de până la 24,5milioane de euro.
"În opinia noastră, în 2009 piaţa centralelor termice s-a ridicatla circa 102.000 de unităţi şi la o valoare cuprinsă între 75 şi100 de milioane de euro", a estimat şi Sever Scarlat, directorulgeneral al Baxi România, distribuitor de centrale termice, parte agrupului germano-britanic BDR Thermea.
Afacerile Baxi în România s-au ridicat anul trecut la 3,3 milioanede euro, în scădere cu aproximativ 30% faţă cifra de afaceri din2008, în timp ce estimările companiei în ceea ce priveşte piaţaindică o scădere de circa 40%.
"În 2009, Baxi România a înregistrat o cifră de afaceri de 14milioane de lei, în scădere cu circa 33% faţă de anul 2008. Cifrarealizată se încadrează în procentul de contracţie a pieţei de 40%,previzionat pentru anul 2009 pe fondul adâncirii crizei economiceşi încetinirii ritmului de creştere inclusiv în industriaconstrucţiilor civile", a explicat Scarlat.

Început de an optimist
Businessul cu centrale termice este unul sezonier, în condiţiile încare proprietarii care doresc să-şi instaleze o centrală termicătrebuie să aştepte golirea sistemului centralizat de încălzire.Ţinând cont de iarna lungă din acest an, vânzările de centraletermice abia încep să se simtă în piaţă, dar cu toate acestea,jucătorii locali sunt ceva mai optimişti.
"Începutul de an seamănă un pic cu 2009, dar scăderea de anultrecut era ceva mai mare decât cea de anul acesta. De altfel,estimările de creştere pentru primul trimestru au fost depăşite", amai spus Drăguleanu.
Şi reprezentantul Baxi apreciază că începutul acestui an a fost maibun decât cel din 2009, înregistrând o creştere de peste 40% aafacerilor în acest interval.
"În primele cinci luni ale anului am înregistrat o cifră de afaceride aproximativ 5,2 milioane de lei, reprezentând o creştere cu 42%comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009", a precizatSever.
Ca pondere în cifra de afaceri anuală, primele cinci luni,reprezintă circa 30%, potrivit estimărilor din piaţă.
Pe fondul acestor semnale din piaţă toţi jucătorii estimează ocreştere fie a afacerilor în acest an, fie o creştere a cotei depiaţă, în condiţiile în care evenimentele care pot implusionavânzările, respectiv anularea subvenţiilor la încălzire şiprogramul Casa Verde, ar putea fi anulate.
"Pentru anul 2010, am bugetat o cifră de afaceri de peste 19milioane de lei. Vizăm schimbarea mixului de produse vândute, opondere semnificativă în această proiecţie reprezentându-ocentralele cu eficienţă crescută, centralele cu condensare", aadăugat Scarlat.
Cu ochii la debranşări
Toţi executivii aşeteaptă în acest an să vadă dacă guvernul adoptăsau nu eliminarea subvenţiilor la încălzire, eveniment care, spunei, ar duce în mod sigur la o adevărată explozie a pieţei de profilpe plan local. Chiar dacă guvernul elimină subvenţiile, ră­mân însăproblemele de natură legislativă, care în prezent îngreuneazăfoarte tare procedura de debranşare de la sistemul centralizat deîncălzire.
"Pentru anul 2010 piaţa va înregistra o creştere faţă de 2009,factorii importanţi fiind numărul de debranşări cauzate deanunţarea tăierii subvenţiilor, dar şi creşterea segmentului deînlocuiri, datorat vechimii parcului de centrale existent înRomânia. În mod sigur piaţa ar cunoaşte o dezvoltare considerabilădacă ar fi eliminate piedicile legislative şi procedurale pentrudebranşare", a adăugat Sever.
De aceeaşi părere este şi Drăguleanu, care apreciază că piaţa decentrale termice din România ar exploada în condiţiile în careeliminarea subvenţiilor la clădură ar însemna o dublare a preţuluiplătit de populaţie. Spre exemplu, preţul de furnziare al energieitermice în Bucureşti se ridică la 234 de lei/ Gcal, în timp cepopulaţia plăteşte aproximativ 119 lei/Gcal, restul reprezentândsubvenţii.
"Un eveniment care într-adevăr va implusiona piaţa ar putea fieliminarea subvenţiilor pentru energia termică. Dacă guvernuladoptă această decizie, toţi vom plăti dublu pentru încălzire, dacădecidem să rămânem conectaţi la sistemul centralizat de încălzire",a adăugat Drăguleanu.
Şi reprezentatul Viessman spune că în acest an compania se vaconcentra mai mult pe clienţii care urmează să se debranşeze de lasistemul centralizat de încălzire, precum şi pe clienţii care sevor orienta către înlocuirea sistemului cu unul mai nou.

Casa Verde, trecut în subsidiar
La sfârşitul lunii iunie este aşteptată lansarea programului CasaVerde, prin care este subvenţionată achiziţia unui sistemalternativ de încălzire, bazat pe resurse regenerabile, precumpaleţii din lemn, panourile solare sau pompele de căldură. Înfuncţie de sistemul ales, subvenţiile încep de la 3.000 de leipentru centralele pe peleţi, 6.000 de lei pentru sistemul solar şi8.000 de lei pentru pompele de căldură.
"Programul Casa Verde nu va schimba radical piaţa. În mod cert o vaimplusiona în ceea ce priveşte vânzarea de sisteme alternative deîncălzire, dar nu cred că vom vedea volume extrem de mari. Piaţa decentrale din România este dedicată aproape în întregime centralelorde apartament, pe bază de gaz, şi din această cauză nu seîncadrează în program. În schimb, ar putea influenţa vânzarea decentrale termice în condensare, care chiar dacă merg pe gaz, au unrandament mult mai bun şi un consum mult mai mic decât celeconvenţionale, iar în Vest sunt considerate ecologice", a precizatDrăguleanu.
Valoarea subvenţiilor acordate prin programul Casa Verde reprezintăcirca 50% din preţul final al sistemelor alternative de încălzire,în condiţiile în care preţurile medii la sistemele incluse înprogram încep de la 5.000 de lei.
"Credem în continuare că reducerea cotei maxime de subvenţionare dela 70-80% la maxim 50% va conduce la creşterea numărului debeneficiari de echipamente ce utilizează resursele regenerabile înlocul combustibililor clasici şi implicit la o eficientizare ainvestirii fondurilor alocate şi o reducere semnificativă aconsumului de combustibili fosili şi a emisiilor de noxe înatmosferă", a apreciat Sever.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO