Energie

ZF Power Summit 2024 - Partea a II-a. România are nevoie de viziune, claritate şi leadership pentru a transforma oportunităţile pe care le are în realităţi economice şi energetice. Trebuie să uităm de termenul predictibilitate, pentru că nu trăim vremuri predictibile

ZF Power Summit 2024 - Partea a II-a. România are nevoie...

România traversează o perioadă de oportunităţi remarcabile în domeniul energetic, care ar putea să-i consolideze independenţa pe plan extern, dar are nevoie de viziune, claritate şi leadership pentru a le fructifica la maximum, în paralel cu măsuri legislative şi strategii coerente care să susţină proiectele de investiţii, este una dintre concluziile celei de-a doua zile a conferinţei  ZF Power  Summit 2024.

Eugen Butoarcă, chairman of the board, Distribuţie Oltenia

► Distribuţie Oltenia are în prezent peste 20.000 de prosumatori, iar puterea instalată la aceşti prosumatori se ridică la 260 MW. Ponderea este mare însă pe zona de clienţi persoane fizice, ajungând la 83%, iar 17% sunt agenţi economici.

► În general, la nivel de prosumatori, puterea medie este undeva la 13 KW. La nivel de client casnic, puterea instalată este de 7 KW, iar la agenţii economici ajunge la 44 KW.

► Doar 40% din energia prosumatorilor este folosită pentru autoconsum, iar restul de 60% este injectată în reţea. Bateria de stocare ar rezolva această problemă.

► Am regândit strategia de investiţii. Ne gândim la reţele mult mai scurte, de 500 m, cu secţiuni mari.

► Pentru a pregăti reţeaua pentru peste 100.000 de prosumatori, acolo unde estimăm că vom ajunge în viitorul apropiat, avem nevoie de investiţii de circa 2 mld. lei. Avem nevoie de digitalizare şi de informaţii în timp real, dar şi de sisteme de cybersecurity.

 

Ionuţ Cristian Ciubotaru, vice-president for business development, OMV Petrom

► Există o sumedenie de dimensiuni care trebuie atinse. Văd o grămadă de iniţiative bune. Este foarte bine că există interes, iniţiative, dar ce  lipseşte este coerenţa.

► Preţul energiei este un element important, dar nu este definitoriu în ceea ce priveşte producţia de hidrogen.

► Noi am reuşit să semnăm contractele de finanţare pentru două instalaţii de hidrogen care vor fi amplasate în rafinăria noastră de la Ploieşti. Pe lângă acest aspect, convenţiile aplicate la nivel mondial împart hidrogenul pe culori. Hidrogenul produs cu ajutorul electrolizei din energie electrică regenerabilă este definit ca verde. Noi, OMV Petrom, pe lângă hidrogenul verde încercăm să mergem în zona de hidrogen curat, hidrogen cu emisii reduse de carbon.

► Este hidrogen produs din gaz natural, dar cu emisii reduse de dioxid de carbon care credem că se pretează pentru tranziţia energetică, pentru modelul de tranziţie treptată de la emisii uriaşe până la un sistem cu emisii reduse cu efect de seră.

 

Adrian Tiţa, CEO ANT Energy, SIMTEL

► Prosumatorii au avut o dinamică extraordinară. La finalul anului 2023 erau peste 110.000 de prosumatori cu 1.500 MW. Ne aşteptăm să mergem către 2.400-2.500 MW spre finalul acestui an şi este absolut normal ca acest lucru să se întâmple.

► Simtel a construit până acum câteva sute de MW pentru prosumatori, pe acoperişuri.

► Bateriile pot fi folosite în trei direcţii: reglaj de sistem, dezechilibre şi transferul de energie de pe orele cu surplus către orele în care ai nevoie, vârful de dimineaţă şi vârful de seară.

► Există o lipsă de PPA-uri în România, care trebuie să fie la baza susţinerii ţintelor din PNIESC.

► Multe PPA-uri sunt blocate pe baza garanţiilor de origine.

► Cred că primul pas pe care statul poate să îl facă, care este foarte la îndemână şi nu are un impact bugetar, este dezvoltarea unei pieţe de garanţii de origine, după care putem merge la următorii paşi, CfD-uri şi altele.

 

Zsuzsa Bereschi, principal, energy & utilities, Horvath

► Evoluţia pe care am avut-o în ultimii ani în ceea ce priveşte investiţiile în sectorul energiei a fost modestă, iar perspectivele sunt încă modeste, dacă ne comparăm cu ţări vest-europene. Pe partea de legislaţie, reglementare şi politici avem nevoie de sprijinirea investiţiilor în producţie, dar foarte mult şi în partea de distribuţie.

► Avem nevoie de sprijinirea capacităţilor de preluare în reţele de distribuţie, dar pe viitor şi de reţele inteligente. Dacă vorbim de evoluţia prosumatorilor, trebuie să ne gândim deja cu un pas înainte la comunităţi de energie. Toate acestea trebuie reglementate, sprijinite şi corelate ca politică cu politicile generale de dezvoltare ale ţării.

► Dacă vorbim despre investiţiile în producţia de energie, ele trebuie să meargă mână în mână cu investiţiile în stocare. Bateriile vor fi primul pas, dar după aceea avem nevoie de stocare pe scară mult mai largă, vorbim şi despre soluţii pe bază de hidrogen verde.

 

Gabriel Tache, general manager Eaton România

► Cred că ar trebui apăsată acceleraţia pentru investiţiile aferente întăririi reţelelor. Există un volum foarte mare de proiecte fotovoltaice. Cred că s-au depăşit 5.000 MW pentru România la nivel de proiecte, însă să preiei atâta energie este foarte greu. De-a lungul timpului prin soluţiile pe care le avem le-am integrat toate într-un concept interesant pe care îl avem „brigthlayer”. Partea din acest concept este că această grăbire a introducerii de energie regenerabilă în reţea şi renunţarea la producerea clasică a energiei nu face decât să genereze erori şi să destabilizeze reţeaua. Este vorba de acea inerţie a reţelei care este generată în momentul de faţă prin maşinile care sunt în mişcare atât la consumatori, cât şi la producători.

► Vorbesc de generatoare şi alte tipuri de echipamente. În momentul în care renunţi la acestea şi vii cu introducerea de fotoltaic, care la fotovoltaic astăzi este frumos soare, peste 5 minute vine norul şi nu face decât să îţi reducă producţia de energie, atunci va trebui să fii foarte atent la modul cum gestionezi această situaţie

 

Doru Voicu, strategy director, Renovatio

► Preţul la energie din România nu se mai formează în România. Preţul pe piaţa de energie se formează în regiune. Acest lucru este foarte important de luat în considerare. În realitate, ceea ce va dicta preţul la energie în România va fi regiunea şi schimburile transfrontaliere.

► Dacă România nu se va industrializa, Germania sau alte ţări din regiune o vor face şi ne vor trage după ele. În prezent, suntem într-o recesiune economică europeană. Economia europeană se va relansa la un moment dat, iar atunci se va manifesta iar o creştere a preţului la energie.

► Sunt ani în care ne-am interconectat cu sistemul european, ani în care s-a investit intensiv în zona de regenerabile, a fost pandemia, apoi războiul din Ucraina.

► Toate aceste evenimente influenţează preţul şi creează volatilitate.

► Este important să vedem cum putem stimula investiţiile în sectorul energetic astfel încât să nu ajungem la creşteri mari de preţuri. Trebuie să reuşim să controlăm această variaţie a preţurilor, să vedem care sunt instrumentele care stabilizează preţurile, iar lucrurile să se desfăşoare fără o volatilitate mare, care distruge businessuri.

 

Roxana Mircea, managing partner REI Group

► Din 700 de proiecte, undeva la 350 nu se vor mai implementa din multe motive. Unul dintre ele este că ele trebuie finalizate până la 31 decembrie. Ştim cu toţii că parcurile (fotovoltaice) nu au nici o şansă să obţină acel PIF (punere în funcţiune) până la 31 decembrie. Drept pentru care şi zilele trecute am mai trimis adrese către Ministerul Energiei să se întâlnească cu MIPE şi să găsească o soluţie urgent PNRR C6 a început să se mişte, sunt licitaţii, dar după doi ani de evaluare situaţia nu este roz. Se va instala în opinia mea între 350-400 începând de anul acesta. Vine acum fondul pentru modernizare.

► Se suprapune peste realizarea proiectelor tehnice pe PNRR. De aceea, noi am cerut Ministerului Energiei să lase o perioadă mai lungă de cel puţin 3 luni pentru că aceeaşi proiectanţi care fac acum proiecte tehnice pentru PNRR trebuie să facă şi studii de fezabilitate.

 

Oana Bâra, head of financing programs BCR

► Pe zona de corporate avem o rată de finanţare a proiectelor de energie de 80%. Calitatea proiectelor e în creştere, dar mai sunt mulţi paşi de făcut pe partea de educaţie pentru a avea proiecte care să îşi demonstreze durabilitatea.

► Investitorul ar trebui să vină la bancă înainte de a scrie proiectul şi a-l depune şi să nu se întindă mai mult decât îi este plapuma. Trebuie să cunoască toate condiţiile şi responsabilităţile pe care şi le asumă şi să se uite nu doar la banii care vin, ci şi obligaţiile pe care le are după finalizarea investiţiei.

► Comunicare investitorului cu consultantul trebuie să fie strânsă şi onestă. Obţinerea grantului este doar primul pas.

► Cel mai important este să implementeze proiectul cum trebuie şi să aibă grijă să nu ajungă în situaţia în care să trebuiască să dea banii înapoi.

► Dacă ne gândim la finanţările nerambursabile pe care România le are la dispoziţie, discutăm de câteva zeci de miliarde de euro destinate susţinerii tranziţiei energetice. Pe lângă acestea, există şi alte instrumente financiare care pot să ajute acest demers.

 

Giacomo Billi, CEO, Alive Capital

► Vedem oportunităţi de a investi în energie pentru că puterea totală instalată a capacităţii de energie regenerabilă este mică faţă de ceea ce s-a angajat România în faţa comunităţii europene.

► Nu cred că există lucruri simple care să fie şi profitabile în acelaşi timp. Cu toţii întâmpinăm foarte multe greutăţi pentru că există o necorelare între viteza mediului privat şi cea a mediului public, există o necorelare între cunoştinţele operatorilor din sistem, dar cred că dacă vrei, se poate.

► Cel mai complicat pentru investitorii privaţi este instabilitatea, lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ şi de reglementare, care în România s-a modificat destul de des în ultimii ani pentru a face faţă crizei pe care a traversat-o toată Europa.

► Cred că ar un cadru legislativ favorabil sau mult mai stabil ar putea fi un element pentru a atrage mai multe investiţii.

► Cu siguranţă că unele industrii au suferit şi au de suferit din cauza preţului energiei, dar trebuie să menţionăm că consumul va rămâne constant sau va creşte puţin.

 

Valentin Bârgău, VP of corporate operations, Restart Energy One

► După evenimentele din 2021, foarte mulţi clienţi din zona industrială au înţeles că au nevoie de ceva mai mult, mai ales cei pentru care energia era o componentă importantă în activitatea lor. Ei aveau nevoie de ceva mai mult pentru a putea controla acest cost, iar cel mai la îndemână a fost construirea de centrale fotovoltaice sau de capacităţi proprii. Credem că acest trend va continua.

► Anul trecut, pe divizia noastră de EPC am crescut de aproximativ cinci ori, nu a fost o creştere foarte lină, credem că trendul va continua.

► Dacă la început proiectele aveau o capacitate relativ mică, vedeam şi 100 - 200 de KW, anul trecut media deja s-a dus spre 500 - 700 de KW, iar anul acesta ne aşteptăm la 1 MW - 1,5 MW.

► Nevoile pentru securitate energetică se regăsesc în toate domeniile, dar am văzut mai mult în zona de producţie, aici a fost cererea nu neapărat mai mare, ci mai agresivă. Clienţii şi-au dorit ca lucrurile să meargă repede.

 

Lucian Enaru, country general manager Schneider Electric

► Sistemul de transport se dezvoltă şi se automatizează. În momentul de faţă toţi marii jucători din piaţă au proiecte fie de extindere, fie de automatizare, fie de îmbunătăţire a infrastructurii. Nu cunosc un singur jucător care să nu aibă proiecte în derulare.

► Problema în momentul de faţă este una de competitivitate. Rămânem competitivi în piaţă sau ne gândim că trebuie să sperăm la scăderea preţului la energie? Un business plan sau o strategie pe termen mediu şi lung care se bazează pe un preţ scăzut la energie este o strategie falimentară.

► Toată lumea vorbeşte despre ESG, sustenabilitate, net zero.

► Nu ştiu câte companii din România sunt în stare să calculeze sau să estimeze acest net zero, câte companii sunt în stare să măsoare, să facă un management al enegiei sau să aplice măsuri de eficienţă enegetică. Nu ştiu dacă ştiţi, dar în viitorul apropiat accesul în diverse pieţe va fi restricţionat pe baza acestor informaţii de net zero.

 

Mihai Toader Pasti, founder ÎntreVecini

► În România sunt 150.000 de blocuri în acest moment. Dacă ne uităm la datele de prosumatori la bloc, cel puţin cele pe care le avem de la ANRE de acum, sunt 26 de asociaţii cu 369,4 kW capacitate instalată totală.

► Ne aflăm într-un moment 2019 din punct de vedere al prosumatorilor la bloc.

► Primul bloc prosumator de la ÎntreVecini este din decembrie 2022. Pe baza lui am elaborat anul trecut ghidul de prosumator la bloc în parteneriat cu FEL.

► Acum avem un apel prin care căutăm să finanţăm alte 10 asociaţii de bloc din România în care să le montăm panouri fotovoltaice să devină prosumatori

► Avem şase blocuri în Bucureşti, unul în Târgu Jiu, în două luni o să mai avem 10 sau 20 în ţară.

► Obiectivul nostru este să ajungem în următorii ani la 4.000 de comunităţi de energie. Ipoteza este că 4.000 de comunităţi înmulţit cu 500 de oameni înseamnă 2 milioane de români din oraşe, adică 20% din populaţia urbană.

► Avem nevoie de o legislaţie complete şi coerentă pentru comunităţile de energie.

► Lucrăm împreună cu cei de la FEL să vedem cum poţi pune staţii de încărcare la bloc.

 
 

Gabriela Cacerea, partener NNDKP

► Cred că atunci când implementăm lucruri trebuie să avem grijă ca ele să fie corelate. Dacă facem CfD-uri şi în paralel facem o procedură pentru interconectare, ar fi bine să le şi corelăm. Poate cineva pune toate etapele unui proiect pe masă şi de partea autorităţilor astfel încât acestea să vadă că ele chiar nu încap în termenele pe care le impun, şi în fonduri, şi în proceduri de implementare, şi în proceduri de autorizaţii de construcţie. Se pot întâmpla multe lucruri, trebuie să existe un amortizor, nu totul merge ceas. Din cazua aceasta cred că ar trebui văzute corelat, să funcţioneze împreună. Individual funcţionează, iar atunci când vrei să ai un proiect mai mare nu mai reuşeşti să-l faci.

► CfD-urile sunt un HG cu o listă de reglementări secundare pe care nu le cunoaştem.

► Toate sunt la fel. Avem obiceiul de a da drumul la lucruri sperând că se rezolvă pe parcurs. Nu este deloc aşa. Trebuie să gândim un pic mai mult de la început la un nivel la care să funcţioneze.

 

Alexandru Floriştean, director Hy Legal

► Există o comunitate puternică de hidrogen în România condusă atât la nivel de firme industriale mari cum este OMV Petrom cât şi Romgaz şi E.ON. Rămân în continuare optimist, însă ce mi se pare acum că lipseşte extraordinar de mult această capacitate şi dorinţă de a aduce capital privat şi a pune acest capital privat la bătaie înainte de a te gândi de unde iei finanţare nerambursabilă publică.

► Din experienţa noastră trebuie să investeşti bani tăI în primul rând ca să dezvolţi acele proiecte pentru a ajunge la o maturitate suficientă ca să poţi într-adevăr aplica la fonduri europene, naţionale şi să ai un proiect matur, bine gândit, un plan de afaceri de lungă durată şi să ai capacitatea să îl derulezi.

► Cu H2 Green Steel am strâns 1,5 mld. euro investiţie privată doar în ultima rundă de investiţii şi ducem investiţia totală la 6,5 mld. euro în prima fabrică de oţel care va funcţiona 100% pe hidrogen regenerabil. Se construieşte acum în nordul Suediei. 

ZF Power Summit 2024 - Partea a III-a

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO