Şi sucurile sunt mai scumpe cu peste 65% în România faţă deCehia sau Ungaria, în timp ce preţul săpunului e dublu pe piaţalocală faţă de Polonia, arată calculele realizate de ZF pe bazaunui studiu al companiei de cercetare a pieţei GfK.
"De fiecare dată când ajung în străinătate îmi rezerv cel puţincâteva ore pentru a face câteva cumpărături în supermarketuri. Faceconomii de câteva zeci de euro atunci când îmi iau, spre exemplu,dulciuri pentru acasă din ţări precum Germania sau Franţa", spuneAndrei, 27 de ani, care merge cel puţin o dată pe lună în Germaniaîn interes de serviciu.
Studiul realizat de compania de cercetare Gfk nu analizeazăînsă brandurile, ci categoriile de produse per ansamblu. Aceststudiu analizează preţurile la 11 categorii de produse, cu ovaloare totală a acestor pieţe de circa 3,5-4 mld. euro în România.Din studiul companiei de cercetare, ZF a extras datelereferitoare la alte patru pieţe din regiune: Bulgaria, Ungaria,Cehia şi Polonia.
Datele arată că România are cele mai mari preţuri la detergent,pastă de dinţi, săpun şi sucuri acidulate comparativ cu celelaltestate din Europa Centrală şi de Est. La polul opus, este mai binesă cumperi de la noi apă îmbuteliată, bere sau ulei, pentru căeste mai ieftin decât în Ungaria, Cehia, Polonia sau Bulgaria.
Astfel, dacă un săpun costă în medie 48 de eurocenţi (4,8euro/kg, în condiţiile în care un săpun are 100 de grame) înRomânia, în Ungaria acesta poate fi cumpărat cu 21 de eurocenţi(2,1 euro pe kilogram).
Nu avem fabrici. Luăm doar din import
"Şampoanele, deodorantele şi săpunurile sunt produsele cucea mai mare penetrare de pe piaţa cosmeticelor dinRomânia. Nu cred că aceste produse sunt cele mai scumpe dinregiune, însă o explicaţie pentru un preţ ceva mai ridicat poatefi faptul că mărcile private nu deţin o cotă semnificativă peaceastă piaţă în România. Preţul mărcilor private fiind mai mic,ar putea coborî preţul mediu general", explică Erik Hageleit,directorul general al Beiersdorf România, care aduce pe piaţalocală branduri precum Nivea sau Eucerin. Beiersdorf a avut anultrecut afaceri de 40,5 mil. euro, în uşoară scădere faţă de 2009,când se situau la 42 mil. euro.
O explicaţie pentru preţurile mai mari la aceste produse poatefi şi faptul că în România nu mai există niciun producător mare depastă de dinţi sau săpun solid, peste 200 de firme din sectorulcosmeticelor dispărând de pe piaţă în ultimii zece ani, după cumarată datele Registrului Comerţului. Astfel, românii trebuie săcumpere produse venite din import, al căror preţ este influenţat decursul euro-leu, dar şi de costuri de transport mai mari. În cazulsăpunului, cele mai vândute branduri, Protex, Dove sau Palmolive,sunt realizate în afara graniţelor ţării.
Gigantul american Colgate-Palmolive, cel mai mare producător depastă de dinţi din lume, a închis în 2008 ultima fabrică pe care omai deţinea pe piaţa locală, la Braşov, unde se produceau pastade dinţi Super Cristal, crema Norvea şi crema de ras Damaris,branduri destinate consumatorilor cu venituri mici şi medii.Brandurile continuă să existe, dar sunt produse peste graniţă, înBulgaria.
În cazul detergenţilor şi şampoanelor, deşi există fabrici pepiaţa locală, acestea exportă mare parte a producţiei.
Infrastructura proastă se vede în costulmâncării
Şi în cazul sucurilor acidulate românii trebuie să plătească maimult decât locuitorii statelor din jur, iar în cazul margarinei,aceasta este mai scumpă doar în Cehia.
Piaţa margarinei este o piaţă dominată de doi jucători,Unilever şi Orkla Foods. Concurenţa scăzută poate fi la rândul săuun factor care influenţează negativ preţul.
"Preţurile la margarina din România nu sunt cu mult diferite decele din ţările din jur. Mai mulţi factori concură la aceastădiferenţă însă", spune Manuela Banu, director general al OrklaFoods România. Ea spune că dintre ţările din jur, România areTVA-ul cel mai mare, acesta fiind de fapt unul dintre cele mairidicate din Uniunea Europeană.
"Există ţări vecine care practică un TVA diferenţiat la alimentesituat între 5 şi 10%. Acest lucru se reflectă în costul final alunui produs."
Banu adaugă că mai există şi costurile de transport care înRomânia sunt mai mari faţă de cele din ţările din jur din mai multemotive: din cauza stării drumurilor, a consumului, care este maimare, şi a costurilor de logistică.
Bem mai ieftin
Şi Valeriu Steriu, şeful Comisiei prezidenţiale pentruagricultură, crede că TVA mai mare la produse alimentare poatefi una dintre cauzele preţurilor mai mari.
Alte motive invocate de el sunt competitivitatea scăzută aindustriei alimentare locale, fragmentarea agriculturii,nivelul ridicat al importurilor de produse alimentare (30% dintotal), ale căror preţuri sunt dependente de fluctuaţia euro-leu,consumul mai scăzut, precum şi taxele la raft.
Există însă şi câteva categorii de produse unde preţurile dinRomânia sunt mai mici sau similare celor din celelalte state dinregiune, şi anume la ulei, bere şi apă îmbuteliată.
În cazul berii, o explicaţie pentru preţul mai mic decât înUngaria sau Polonia ar putea fi faptul că studiul GfK analizeazădoar consumul casnic şi nu şi cel din HoReCa.
În ceea ce priveşte consumul casnic, românii preferă berea laPET, care este mai ieftină şi care este caracteristică pieţeilocale, fiind slab reprezentată în Cehia sau Polonia, deexemplu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
