Companii

Nemţii de la B. Braun fac perfuzii la Timişoara după o reţetă românească: cu apă de la robinet, sare şi glucoză

Nemţii de la B. Braun fac perfuzii la Timişoara după o reţetă românească: cu apă de la robinet, sare şi glucoză

Primul lucru care sare în ochii unui vizitator în fabrica de la Timişoara este numărul mare de angajaţi, 110 în prezent, dar care urmează să ajungă la 200 peste un an, un an şi jumătate odată cu atingerea capacităţii maxime de producţie

Autor: Ioana David

20.03.2011, 23:45 1402

Apă de la robinet şi sare. Nu este începutul unei reţete depaste, ci o parte din "secretul" nemţilor de la B. Braun care din2009 produc la Timişoara soluţii perfuzabile odată cu achiziţiafostei fabrici Helvetica Profarm. Ei şi-au propus ca odată cufinalizarea unor investiţii de 4 mil. euro în modernizareacapacităţii de producţie să ajungă la 19 milioane de unităţi desoluţie perfuzabilă, o parte din acestea urmând să ia caleaspitalelor din Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Macedonia şiAlbania.

Perfuziile sunt utilizate în orice spital şi asigură hrănireasau hidratarea organismului atunci când acest lucru nu se poaterealiza natural, ceea ce de obicei se întâmplă după ooperaţie.


Puţine maşini

Un vizitator prin Timişoara ar ghici cu greu că pe strada LouisPasteur se află o unitate de producţie din domeniul medical. Pentrucă B. Braun împarte locaţia cu un depozit farmaceutic, curtea nureflectă investiţiile care s-au făcut înăuntru. Situaţia se schimbăodată cu intrarea în zona efectivă de producţie unde totul"musteşte" de nou.

Primul lucru care sare în ochii unui vizitator în fabrica de laTimişoara este numărul mare de angajaţi, 110 în prezent, dar careurmează să ajungă la 200 peste un an, un an şi jumătate odată cuatingerea capacităţii maxime de producţie. Aceasta deoarece o parteimportantă din procesul din producţie nu este automatizat. Deexemplu, verificarea defectelor sau ambalarea perfuziilor în cutiisunt numai câteva procese care se fac manual.

Pentru că este obositor, operatorii se schimbă între ei lafiecare 20 de minute, astfel că fiecare angajat este implicat întoate etapele procesului de producţie.

La verificarea defectelor, spre exemplu, operatorul priveşteîntr-o oglindă peste care trec toate perfuziile, ceea ce întermenii companiei se numeşte "control vizual". Practic el vededacă partea de jos a recipientului respectă normele de calitate.Mai departe, la ambalare, o altă persoană pune perfuziile în cutiidupă o schemă prestabilită. Însă partea de producţie efectivă aperfuziei este în mare parte automatizată.

Totul începe cu apa de robinet, care trece prin multe etape defiltrare, distilare, iar apoi ajunge în recipiente imense de 7.000de litri, numite tancuri, în care se prepară soluţiile. Substanţeleactive folosite sunt clorura de natriu (sarea) şi glucoza. În totalla Timişoara se produc şapte tipuri de perfuzii pe două linii deproducţie: linia de 500 ml şi linia de 100 ml.

În etapa de producţie intervine practic o singură persoană carenu face decât să supravegheze linia automată. Astfel "robotul" carepoate fi văzut prin geamul separator, "robot" pentru că esteîmbrăcat din cap până-n picioare cu un costum de culoare deschisă,asistă aparatul atunci când suflă (la temperatură mare), umple şisigilează perfuziile. Persoana care face turul fabricii explicăfaptul că cel care intră în camera de producţie nu are voie să fierăcit sau să sufere de alte boli. Dacă se întâmplă totuşi acestlucru, anunţă din timp şi este înlocuit până la remediereasituaţiei. Simona Bogojel, director pe managementul calităţii la B.Braun, spune că din procesul de producţie doar apa este locală,deoarece substanţa activă este adusă din import.

Sunt considerate medicamente

Cu ocazia inaugurării de la Timişoara, Meinrad Lugan, membru înconsiliul de administraţie al firmei-mamă, a spus că fiecare sticlădin depozit este deja vândută. Potrivit com­paniei 80% dinproducţia liniei de 500 ml este destinată pieţei interne, în timpce pentru linia de 100 ml un procent majoritar se va folosi totintern. Soluţiile perfuzabile au un regim similar medicamentelorcare se eliberează pe bază de prescripţie medicală, adică preţullor este stabilit de Ministerul Sănătăţii prin raportare lapreţurile din alte 12 state şi fixarea unui nivel minim. În acestecondiţii Meinrad Lugan, membru în consiliul de administraţie alfirmei germane, a spus că "o sticlă de apă dintr-o benzinărie estemai scumpă decât o soluţie perfuzabilă din spital".

Pe lângă fabrică B. Braun Pharmaceuticals SA,care înainte de achi­ziţia nemţilor purta numele de HelveticaProfarm, are şi propria firmă de comercializare a acestor produse,dar şi o reţea de şapte centre de dializă. În total, businessulcompaniei a atins 110 mil. lei (26 mil. euro) în 2010, dar ar puteacreşte până la 250 mil. lei (60 mil. euro) în următorii trei ani.Compania mamă B. Braun, afacere a familiei Braun, a avut o cifră deafaceri globală de peste 4 miliarde de euro în 2010, iar în ultimiizece ani a investit peste 30 milioane de euro pe piaţa româneascăatât în această unitate, cât şi în centrele de dializă şidistribuţie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO